INTEGRITATEA UNIVERSITARĂ (la români, nu altundeva…)

Buuun! I-auite ce lea dat pân cap celor de la Societatea Academică din România! Vai de moi şi de moi…. Cum deo-r fi îndrăznit să se agaţe de universitarii locali?

Hm…

Oare cum de şio-r fi permis să se iade cei care, în 71% din cazuri, ignoră regulile privitoare la plagiat? Păi, cei cu neseriozitatea asta? Universitarii români studiaza dă le sar capacele…. Doar no să se împotmolescă de nişte prevederi legale imbecile, băh, flaşnetari de societate academică!

Da’ cum de şiau permis academicii ăştia să pună ntrebări la numărul de articole ISI publicate de universitarii români? ‘ai? Ce? Suntem pă locu’ 67 în lume şi asta ne ajunge, ce mama mă-sii…. Ce? E lucru puţin să publici atâtea şi atâtea articole când, între timp, mai ai treabă cu: politica de alegeri universitare, politica de promovare a cadrelor, alergătura între universităţi de stat şi private, examenele cu cei nevăzuţi la faţă, producţia dă diplome dân bucătărie, corespondenţa cu Nigeria care te anunţă oficial că renunţă să-ţi mai trimită studenţi că ajung prea nepregătiţi în Africa după enşpe ani de studii româneşti etc?

Băi, tată! Păi ne iexplicaţi voi, băh, cacademicilor, care e treaba cu universităţile şi cu studiu’, băh? Noi suntem generaţia lui 50% procente partinice pecereu, băh, noi am inventat sereleurile universitare, dând semn că ne adaptăm la economia dă piaţă, noi am inventat integrarea clinică pentru ăia de n-au luat nici un concurs sau examen (un fel de recalificări pe blat, ce mă-sa…), noi ne-am băgat rudele toate pân facultate, că cineva trebuia să aibe grijă de voi şi de copiii voştriii, băh – şi-acu’ ne judecaţi voi pe noi, băh?

Ne întrebaţi de ce n-avem declaraţiile de avere pă saituri, băh?

Da’ cine kilu’ meu sunteţi voi, băh? Ioropa? USA? Nţţ… Băh! Păi, noi conducem doctorate p-aci dă doo mii dă ani, măgarilor, avem şcoala julei dân cap de holdă, băh, nu luăm noi lecţii dă la nimeni, aţi auzit, băh, taNpiţilor!

Mda. Şi pentru că mediciniştii trece şi pe la universitate, pentru o maaare bucată dân vieaţa lor, ia luaţi dă cetiţi şi d-aci, ca să vedeţi parte dân iexplicaţiile posibile pentru brambureala locală, care brambureală se situează pe undeva cam supt nivelul mării!

Uite, citiţi de AICI!

p.s. Nu uita-ţi să vă uitaţi şi peste TOP, ca să înţelege-ţi de ce peştele dă la cap să-mpute…

12 Responses to “INTEGRITATEA UNIVERSITARĂ (la români, nu altundeva…)”

  1. 1
    Robert says:

    Este adevarat ca viata universitara s-a degradat, cu toate astea imi aduc aminte cu mare placere de perioada studentiei si ma gindesc ca totusi chiar si noi astia mai tinerii am mai apucat sa mai vedem ceva. Ca un om care se cam apropie de moarte (ca dracu ca doar ce facusem ochi) stind cu colegi doctori care vin pe la IOB imi aduc aminte cu mare placere de cursurile unor mari profesori si oameni Prof. Ispas (pentru mine este un sfint), Prof. Cirmaciu cu cit patos vorbea ore in sir, Prof Proca care vorbea timp de trei ore pe un colt de catedra de nu i se misca nici un muschi ziceai ca-i inghetat, Prof Gherasim, Prof Apetrei. Sigur ca UMF-ul este plin de papagali, de pupincuristi si de lichele dar tocmai gloata asta flaminda face ca acesti putini PROFESORI ramasi sa straluceasca. Mi-au marcat viata si nu imi pare rau ca am facut (chiar si pentru putin timp) medicina. Va respect pentru curajul cu care spuneti adevarul. Am lucrat doar 5 ani ca medic specialist chirurg de provincie. Taica-miu chirurg inaintea mea a murit acum 4 ani si a scris pe cruce “Viata mea v-a apartinut voua”. La un moment dat am inteles ca data fiind orinduirea asta politica nu am cum sa schimb nimic si atunci nu am decit sa revin la scopul de baza -- sa fac tot ce pot sa scap citi de multi amariti pot in condiitiile date (cu sau fara ciubuc nu), ca oricum ei nu inteleg nimic ca le-au spalat baietii astia cu media creierii. Nu am schimbat lumea dar macar am scapat chitiva.
    Dar la final domnul doctor este ca merita sa faci medicina?
    Imi cer scuze ca abuzez dar patologia mea este in domeniul dumneavoastra-exista alte tratamente minunate in afara de Cisplatin, Taxotere si Bevacizumab in adenocarcinomul pulmonar T2N2M+(os) (nu prea stiu stadierea TNM la plamin ca nu este pe felia mea dar oricum stadiul IV).
    Inca o data nu va opriti, scrieti, scrieti si pentru noi ca poate se va misca vreo pietricica in toata masinaria asta infernala.
    Imi face o mare placere sa va citesc.

  2. 2
    impricinatul says:

    cum naiba sa nu merite sa faci medicina? nu cred ca mai exista vreo profesie care sa te duca din genuni in al noualea cer cu viteza cu care te duce medicina. nu cred ca mai exista vreo profesie care sa te oblige sa forezi, zi de zi, dupa rezolvarea cat mai apropiata de optim a unei situatii date. nu cred ca mai exista vreo profesie care sa te puna in contact cu atatea tipuri umane. nu cred ca in afara medicinii mai exista vreo profesie care sa te stoarca de ultima picatura din nou si din nou si din nou.
    si nu cred ca mai exista vreo profesie pe care dupa ce ajungi s-o hulesti tu, ca practician, din varii motive, sa nu te cheme mai repede inapoi decat aceeasi medicina.
    e adictiva, fir-ar sa fie!
    cat despre profesorii mentionati mai sus, ADEVARATII profesori, nu facaturile care ne impodobesc viata de o bucata de vreme incoace, chapeau!

  3. 3
    O medicinista says:

    Domnule doctor, astea inca sunt doar cifre… Daca s-ar povesti evenimentele, ar suna si mai rau… Si daca ati studia in mediul asa zis universitar de azi (in care studiez eu in prezent) -- atunci ati simti adevarata furie, rusine, frica si frustrare. Mi-e teama ca CV-ul meu va fi din start dat la o parte (in afara tarii, ca aici oricum nu prea citeste nimeni CV-uri… doar “plicurile”) din cauza ca pe prima pagina va scrie ca am absolvit la UMF Bucuresti.
    Nu vreau sa arat cu degetul spre categoria profesorilor, pentru ca si eu, desi studenta in zilele astea, am intalnit destule cadre universitare de calitate (din punctul de vedere al aptitudinilor didactice, cele care ma privesc pe mine). Dar totusi, undeva in “sistem” e o crapatura… Pentru ca am colegi care nu stiu unde se tin cursurile si nici macar lucrarile practice, uneori; care abia la examen il/o vad pe cel/cea care ne-a predat tot stagiul; care ajung in anul 6 de faculatate (ba chiar cu o medie frumusica) si nu stiu sa palpeze ficatul. Sunt aceiasi colegi carora li se pare firesc sa dea mita pentru ca la examenul final sa fie lasati sa copieze sau chiar ca sa li se dea subiectele dinainte. Sunt cei care au “multiple personalitati” cand se face prezenta, asemeni parlamentarilor care voteaza cu 2-3-4 maini.
    Si daca incerci cumva sa iti exprimi dezacordul cu ce se intampla si sa refuzi sa intri in mocirla in care se scalda ei, devii brusc inamicul public numarul 1!
    Domnule doctor, e posibil ca facultatea noastra sa realizeze in curand, daca nu s-o fi si intamplat deja, un paradox: sa avem mai multi absolventi decat admisi (in aceeasi generatie). Deja am atins o performanta deosebita: avem studenti care au reusit sa-si lase toate sau aproape toate examenele dintr-un an pe toamna si sa le ia cu bine…
    Si, cel mai important, colegii astia de care va spun vor fi printre doctorii de maine!
    Asa ca nu-mi ramane decat sa va urez multa sanatate! Asa cum imi doresc si mie si parintilor mei, pentru ca in caz contrar nu se stie pe mainile cui ajungem…

  4. 4
    je says:

    http://forum.softpedia.com/index.php?s=d913841376627a406221bfcbcc7bc47b&showtopic=248675
    neste chestii totusi mai amuzante, dar tot pe domeniu
    macar descretiti-va fruntile
    bye!

  5. 5
    vera says:

    Cu ASE pe locul 4 si Petrol si Gaze pe 5, sorry! ASE e conceptul insusi de coruptie universitara. Si nu vad unde se ocupa de cit e mita sa-ti cumperi o diploma sau un doctorat.
    Nu cred de loc ca cei de la SAR sint rau intentionati, dar am mari rezerve in ceea ce priveste modalitatea de lucru, ca si accesul eficient la informatie ‘secreta’.

  6. 6

    Chere Vera, cum-necum, modalitatea de lucru şi accesul la informatia secretă a fost (sper!) aceeaşi, indiferent de Universitatea luată în discuţie.
    Unu la mână.
    Doi la mână: ca absolvent al UMF Carol Davilla, m-am simţit teribil de… frustrat de poziţia în clasament a acestui aşezământ, mai ales că ştiu bine cam care sunt “scorurile” secrete şi politicile de personal care au deteriorat această Universitate.
    Încep, din ce în ce mai des, să mă gândesc că trăim într-o ţară abandonabilă… Fără regrete, abandonabilă!

  7. 7
    vera says:

    Eu nu pot sa accept ca unii oameni nu pot sa ii schimbe pe ceilalti. Problema e ritmul. In timp ce eu ma sufoc schimbind doi, altii 5000 sau 10000 intra intr-o adultetze pernicioasa, sau se nasc in locuri unde vor deveni FAMENI.
    Prietenii mei, plecati din Romania, au atit de multe lucruri de care se pling si cu care nu s-au putut acomoda, acolo unde sint, ca mi se pare ca schimbi fintina cu putzul. Sigur, nu ai avea de infruntat ceea ce e aici, dar de unde stii ca, pe termen lung, ai suporta chestiile altora? Mie asta mi se pare dilema. Ca aici, macar, iti poti spune ‘e tzara mea’, pe cind acolo te-ar scoate din mintzi ca sint straini si iti impun, ei tzie, niste reguli insuportabile. In fine, raspunsul este, evident, individual. Nu exista scapare generalizata, solutie colectiva, e o decizie absolut privata. Tough!

  8. 8
    impricinatul says:

    nu am lucrat in conditii impuse de cei de afara, ca sa stiu cat de acceptabil, sau de inacceptabil, este. pana una-alta, ma pot referi doar la mediul meu de lucru si de promovare, comparandu-l cu ceea ce imi relateaza extrem de multii mei colegi care au ales sa lucreze afara.
    ma refer la medicina, bien sur.
    si, nu sufera cam nici un fel de comparatie, up to now. e drept, insa, ca in clipa de fata, exista un necesar extrem de crescut al medicilor pe piata de munca europeana, asa ca, acei colegi ai mei ar putea sa fie si tinta unor tehnici PR de captatio benevolentiae. cu toate astea, ei sunt mult mai linistiti, mult mai impacati si mult mai bine platiti decat la noi.
    iar in ce priveste viata universitara, chiar ca nu exista nici un fel de comparatie, pornind de la atitudinea cadrelor universitare (in sensul ca sunt, cu adevarat, profesori, in timp ce la noi se ocupa, in special, cu negotul posturilor universitare) si terminand cu mediul de lucru, dedicat invatamantului si nu fusarelii cu lucrari copiate, umflate, sau inexistente.

  9. 9
    iulia says:

    Vera, stii cand am iesit eu din invatamant? Cand mi-am dat seama ca le-am facut foarte rau elevilor mei invatandu-i sa fie cinstiti si verticali si sa nu accepte imoralitatea. Cand cel mai bun elev din cariera mea( si am lucrat cu elite)- minte stralucita si curatenie morala rara aici- a fost distrus de sistem, pentru ca a indraznit sa lupte deschis pentru dreptate, am plecat din sistem. Din pacate, doctorul are dreptate. Singurul lucru pe care-l mai putem face e sa ajutam copiii sa plece. Si o spun eu, care, la comemorarea holocaustului, le spuneam copiilor ca asta inseamna oameni fara tzara, oameni care nu au unde sa gasesca refugiu in caz de nevoie. Romanii vor ajunge neamul ratacitor in ritmul asta, dar e atat de putred sistemul in care traim, incat nu vad alta iesire decat fuga unde vezi cu ochii. Daca vrei sa iti pastrezi respectul de tine, sa nu intri si tu in aceeasi mocirla, sa nu zici: daca toti fac asa, de ce sa nu fac si eu? Daca nu poti minti,insela, fura, trada, cu aerul ca toate astea sunt semne de desteptaciune si adaptabilitate, trebuie pur si simplu sa pleci. Cine zice ca traieste moral si-i e bine asa in Romania, se minte. Numai la cate abuzuri am inchis ochii de-a lungul vietii, numai cate taceri vinovate avem la activ….
    Da, traim intr-o tzara abandonabila. fara regrete.

  10. 10
    Flavius says:

    Am absolvit UMF Bucuresti in 2007. Si mai fac si greseala sa ma interesez de mersul acestei tari, urmarind la TV si prin ziare cum politicienii nostri ne conduc spre bunastare.
    Urmare a celor de mai sus am decis sa emigrez. Citind ce scrie mai sus, ma conving ca e “the smart thing to do”. In acelasi timp insa, imi dau seama ca deoarece in Romania (mai) exista inca oameni ca voi (toti cei care ati scris aici) poate ca mai exista o sansa, poate de dragul vostru nu imi este usor sa plec.

  11. 11
    Ion says:

    Politica din cadrul facultatilor e mai complicata decat cea a guvernantilor, si sa nu mai vorbim de nepotismele intrate in vigoare prin ordonanta de urgenta.

    Am incercat si eu sa fac o asociatie studenteasca… pai ce ne-au dat pace? Mi-a luat 3 saptamani numai sa obtin carta univeristara… si 6 foi semnate si stampilate in tot campusu’

  12. 12
    Molarul Omah says:

    Pe ce loc e Romania in lume ca PIB? Dar pe scala HDI? Dar ca populatie? (67, 63, 57, daca nu stiati) Deci pe loc ar trebui sa se situeze in topul ISI? Ce se intampla, nu ne iese productia de articole la hectar?

    Sau daca domnii doctori din America isi copiaza pana si CV-ul, ca in povestea asta
    https://www.stfm.org/fmhub/fm2007/June/Ariel436.pdf
    inseamna ca e corupti americanii astia? Unde e doamna Dosia Academica, ca sa ii demashte uaseceristic?

    Ce e cu declaratiile de avere? In ce tzara din lume s-a mai auzit ca profesorii universitari sa trebuiasca sa dea declaratii de avere? Porcarii dintr-astea sunt rezervate unei tzari ca Romania, unde toti trebuie considerati vinovati a priori.

    Sa inteleg ca dvs intreprindeti o calatorie in Europa Occidentala din shpagi? Ca nu va vad declaratia de avere nicaieri, si mai suntetzi si medic pe deasupra: salariu mic, tentatzii mari…

    Avem noi probleme, dar toate vin de la bani. Iar banii nu sunt, pentru ca pradatorii se schimba asa des intre ei ca nu mai prididim satisfacandu-i.

Leave a Reply


+ 7 = eight

Subscribe without commenting