O naştere în Westfalia

 

Am un coleg cam genicolog în Nordrhein-Westfalen. Acu’, băiatu’ s-a făcut mare, e şef, alea-alea, da’ mai demult a fost şi el mititel, proaspăt specialist pe ogorul medical german, nah. Ei, şi când era el mai micuţ, aşa, s-a trezit într-o noapte că făcea de gardă cu un alt aussländer, un belgian. Făceau ei de gardă ca doctorii, înţelegeţi, când, deodată, se trezesc cu o solicitare la UPU.

– Du-te, măh, tu, îi zice belgianu’ la românu’ ăsta mai micu’, că deh – belgianu’ era şefu’.

Românu’, ce să facă, se duce în gardă. Când colo, ce să vadă? O apucaseră durerile facerii pe o negresă din Franţa. O consultă el, îi prescrie niscaiva analize, ce mai tura-vura – îi spune că tre’ s-o interneze. Aia zice că da, privind la el cu ochi mari, liniştiţi. Avea în mână o Biblie, da’ pe moment, al nostru n-a acordat prea mare importanţă detaliului.

Băh, şi trec orele. La un moment dat, o asistentă îl cheamă pe român.

– Dom’ doctor, iete că gravida asta s-a oprit la dilataţie doi. Iete că nu progresează travaliul.

– Măh, să fie, face al nostru şi examinează negresa.

Păi, da! Avusese dreptate asistenta. Trecuseră enşpe ore de la internare, da’ travaliul nu mergea deloc. O mai testează el pe negresă, se mai uită la analize, cre’că a băgat ceva şi cu o partogramă, a băgat un echo, nah, de-ale lor, de-ale genicologilor.

– Doamnă, îi zice românaşul negresei, doamnă, aflaţi de la mine că travaliul ăsta nu merge deloc! Mă tem că va trebui să vă practicăm o cezariană.

Une césarienne, da’ de ce?

Se apucă al nostru să-i explice, că poa’ să moară copilul, că poa’ să moară mama, că poa’ să moară amândoi, că riscurile, că malpraxisu’, că responsabilitatea medicului, alea-alea…

Dar mama:

Oh, mon Dieu, eu nu ies din cuvântul Domnului, dacă El nu vrea, aia e, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat…

Al nostru, proaspăt venit din Românica, intră mai tare în negresă: c-o fi, c-o păţi, că să fie atentă, da’ aia o ţinea tot pe-a ei: “Oh, Mon Dieu, aide-moi, oh, mon Dieu, fă şi drege. Nu fac la césarienne.” Abia atunci bagă al nostru de seamă Biblia pe care negresa n-o scăpa din mână defel: o ţinea strâns la piept, pricepeţi? Din ce în ce mai agitat, se apucă el să-i facă negresei desenul situaţiei, îi vorbeşte despre viaţă şi moarte, îi bagă ceva cu morala creştină, cu apocalipsa, scoate din el tot ce ştia…

Negresa, nimic. Că Mon Dieu, că Dumnezeu a dat şi că Dumnezeu, dacă vrea, ia când pofteşte, că asta e treaba şi că punct: ea îşi bagă picioarele în indicaţia medicului. Lu’ colegu’ i se suie sângele la cap, începe să regrete camerele de gardă din România, unde putea să intre peste femeie mai en force, da’ se lasă păgubaş şi se duce la şefu’ lui, belgianul ăla liniştit.

Ăla îl ascultă, dă din cap, al nostru zice că ştie el nişte tehnici mai coercitive verificate în Est, că poa’ s-o înghesuie pe negresă ca s-o convingă etc.

Dar belgianu':

– Nu, nu, nu! Aici nu se poate aşa ceva, oh, mon Dieu! Las’ că mă duc eu să vorbesc cu doamna. Poate că tu nu ştii franceza atât de bine, da’ io mi-s belgian, măh, şi-o s-o fac să rezoneze cum trebe’… Aici e nevoie de skill comunicaţional… Dă-mi un sfert de oră şi ţi-o conving io, ca între francofoni!

Şi coboară belgianu’ la sala de travaliu. Stă el acolo un sfert de oră, o juma’ de oră – trec trei sferturi de oră, nah, după care se întoarce la românaş cu ochii scoşi şi lac de sudoare.

– Nu vrea, măh, la salope! Zice că mon Dieu, că Dumnezeu a dat, Dumenezeu a luat şi ţine strâns de Biblia aia. Nu vrea şi pace! Cum era, măh, înjurătura aia de-am învăţat-o de la tine?

– Futu-le muma-n cur!

En cul, aşa, très en cul, până-n plăsele, parol d’honneur, ‘r-ar ai dracu’!

– Dom’ şef, încercă al nostru. Vă rog io, dom’ şef, io am mai intrat în nişte ţigănci d-astea pe la spital pe la ……….. ! Las’ că v-o pun io pe masă, dom’ şef!

Mais non, mais non, aici nu e posibil aşa ceva! Ia, dă telefonu’ ăla, arată el spre un fix cu cablu’ mai lung, că pe vremea aia nu iera mobile.

Măre, şi dă belgianu’ telefon la Procuratură. Peste zece minute, apar în spital patru (4!) inşi. Procurorul de serviciu, grefieru’ ambulant, un traducător cu hârtie de liberă practică de la land şi un fraier de martor. Se apucă belgianu’ şi cu românu’ să povestească ce şi cum, ăia scriu în draci, după care cer s-o vadă pe împricinată.

– Bună seara, doamnă, io sunt procurorul de serviciu Stan Păpuşă, iar ăştia pe care-i vedeţi sunt slugile mele. Dumneavoastră, distinsă doamnă, o să trebuiască să-mi răspundeţi la nişte întrebări.

Avec plaisir, bagă negresa, ţinând Biblia strâns între ţâţe.

– Doctorii ăştia v-au explicat ce vi se întâmplă?

– Da.

– Vi s-a explicat că dumneavoastră, sau copilul, sau amândoi, puteţi să daţi colţu’ dacă nu faceţi la césarienne?

– Da.

– Aţi înţeles, deci, tot ceea ce vi s-a explicat.

– Normal, ce? Crezi că-s proastă?

Jamais de la vie! Pe mine m-aţi înţeles, distinsă doamnă?

– V-am înţeles, să moară mama!

– Şi ce hotărâre luaţi?

– Nu fac nici o cezariană, să-nţepenesc!! Moi, oh mon Dieu, eu nu ies din cuvântul Domnului, dacă El nu vrea, aia e, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat…

Dar procurorul:

– Cum doriţi, distinsă doamnă! Şi, zicând asta, scoate un manual negru din pozonaru’ de la piept, îl deschide acolo unde ştia el şi începe să citească: Conform articolului X, paragraful Y, alineatul Z, în numele poporului german, vă suspend dreptul de a lua decizii! Având în vedere că hotărârea dumneavoastră pune în pericol viaţa unei fiinţe care nu poate decide pentru ea însăşi, proclam acum şi în clipa asta că medicii au dreptul să vă facă la césarienne, împotriva opiniei dumneavoastră! Înhăţaţi-o! – se întoarce el la belgian şi la românaş.

Da’ belgianu’, mai hoţ:

– O înhăţăm, o înhăţăm, da’ ce ne facem că bărbat’so ne-a ameninţat că ne ia beregăţile dacă o operăm pe nevas’sa…

– Îi luăm noi lui beregata înainte, rânji procurorul, înhăţaţi-o!

Dau ei s-o înhaţe, dar negresa:

– Stop, stop, stop! Gata, m-am prins, am pierdut. Pot să fac un pipi?

– Fără îndoială, distinsă doamnă!

Îşi ia ea Biblia, se duce la pipi şi…. şi… ei, bine, se-nchide în WC, tată! Blochează uşa după ea.

– Poftim situaţie, face belgianu’, da’ românaşu ridică din umeri: mai văzuse el d-astea. Iar procurorul, puţin mai nervos, că-l văzuse pe soţul distinsei doamne că rânjea dupe un stâlp:

– Spargeţi uşa! Înhăţaţi-o! Operaţi-o!

Uşa, nimic – era uşă solidă, nemţească, probată în secole de închisori, lagăre şi oubliettes. Foraibăr, ştiţi şi voi, vine din germană… În fine. Până la urmă, au chemat descarcerarea şi poliţia, adică pe Raezii şi Igaşii lor, iar ăştia făcură uşa ţăndări. Se cree o vânzoleală, o zăpăceală, o foială şi-o bulibăşeală. Negresa urla cu Biblia la piept, bărbat’so vroia să sară la bătaie, răcnete, icnete, vene prinse pe două roţi, pour une césarienne foutue, urlete, j’accuse!, ce kilu’ meu, les droits de l’hoooomme, ce p- – a mea, sacrés boches, intubaţie din mers, nah, ca la noi în Obor.

Normal că în câteva minute gravida a fost placată la sol. Legată fedeleş, a ajuns pe masa de operaţie. Numa’ Biblia nu reuşiseră să i-o smulgă din mână.

Ehei, dragii moşului, şi după aia, doctorii o operară aşa cum toţi doctorii de pe pământ le operează pe toate femeile, chit că-s mai samavolnice sau că le iubim, chit că-s negre, albe, roşii sau galbene, chit că-s creştine, musulmane, budiste sau angajate în transnaţionale, chit că-s frumoase cum altele nu-s, sau urâte ca porcu’.

O să mă credeţi dacă vă spun că doctorii şi cei doi soţi, başca plodul temporar oprit la ieşire, au rămas prieteni?

Habar n-am dac-o să mă credeţi sau nu, eu doar vă spun că lucrurile chiar aşa au stat într-un târguşor din Nordrhein-Westfalen, acu’ v’o câţiva anişori, în epoca aceea de dinainte de inventarea telefoanelor mobile, în anii ăia demult trecuţi, pe când interesele copiilor incapabili de exprimare erau privite mai serios decât în zilele noastre.

36 Responses to “O naştere în Westfalia”

  1. 1
    Vlad says:

    Vreo legătură cu ;asta?

  2. 2

    si cu asta de la matale, dar si cu asta:

    http://vidal2.wordpress.com/2011/09/30/psiholog-doctor-in-psihologie-lector-universitar-psihoterapeut/

    m-am cam infierbantat pe acolo, asa ca am continuat chez moi.

  3. 3
    dragos says:

    Imi place , ai talent omule!Prin asta ti-ai mai castigat un cititor, bafta si la cat mai multe articole!

  4. 4
    impricinatul says:

    danke, danke schon, ca sa zic asa…

  5. 5
    Anca says:

    Daca tot ai inceput-o pe asta cu drepturile fiintelor care nu pot inca decide pentru ele insele, zic s-o ducem mai departe: despre utilitatea selectiei naturale mai ales intr-un context in care lipsa de educatie si excesul de educatie nasc monstri, cati or fi dornici sa stea de povesti? Sa ma explic: ma refer la bolile nasoale transmisibile ereditar, cu care pruncii cred ca daca ar avea de ales ar prefera sa nu se nasca deloc. Avem pe de o parte populatia natanga, care din lipsa de educatie, chiar daca si-ar permite, nu-si face minimele investigatii inainte de-a se apuca de fabricat mostenitori, iar pe de alta parte populatia suficient de educata incat sa investeasca in tratamente cu ajutorul carora sa duca o viata acceptabila, dar suficient de imbecila incat sa nu se abtina de la facut copii cu risc crescut de a mosteni afectiunea. Parerea mea e ca saracia e singura care mai conserva intrucatva principiul selectiei naturale si mai contribuie la mentinerea cat de cat in forma a speciei, pentru ca-n randul saracilor, daca ai o treaba care se gestioneaza medical extrem de costisitor, crapi si gata, nu dai mai departe. Nu ca e un ideal selectia prin saracie, dar asta nu ne-mpiedica sa remarcam ca pe vesnicul principiu al contrabalansarii, saracia are functiile ei, oricat de cinic ar suna. In tot cazul, nu e mai cinic decat a te apuca sa faci copii care stii ca au 90% sanse sa-nceapa viata cu un deficit de sanatate major. Culmea, recitand versul cu iubirea parinteasCA CAre te sfredeleste pe dinauntru! Shite!

  6. 6
    impricinatul says:

    l-am intrebat si io odata pe genicologul de la care am invatat cum e cu nasterea, cu obsterica in genere, alea-alea, l-am intrebat asa:
    -- domne, da de ce sa facem noi exsanghino-transfuzie la copiii cu incompatibiliate Rh nestiuta din timpul sarcinii (era o problema pe vremea aia, cred ca mai e.) mai ziceam io: incompatibilitatea asta Rh e un mecanism lasat de natura, o chestie de feedback care ne regleaza ca specie bla-bla-bla.
    el mi-a spus asa:
    -- pai, nu e moral sa-i lasam sa moara, indiferent cat am baga in ei si ce-am reusi sa mai salvam din ei.
    eu aici am ramas. daca medicina o stie, eu incerc s-o invat, si daca-mi intra in cap, o fac si nu-i las sa moara.
    pentru dincolo de asta exista filozofii si popii.

  7. 7
    Anca says:

    A, bine, sigur ca asta e pozitionarea medicala corecta FATA DE FIINTELE EXISTENTE! Eu constatam doar ca factual saracia compenseaza intrucatva ceea ce nu putem sau nu vrem sa obtinem pe baza de educatie — adica in timp ce saracii aia triati natural nasc pui vii sanatosi-tun pe care-i abandoneaza prin orfelinate, mai instaritii prefera sa se inmulteasca ori fara sa se verifice inainte la starea de sanatate, ori chiar se incapataneaza sa produca urmasi, desi stiu ca risca sa fabrice un urmas mostenitor de boli, mult mai degraba decat sa considere infierea unui pui sanatos de sarac din numitele orfelinate. Daca am rezolva chestia asta, am pune in “circuitul” familiilor instarite niste oameni sanatosi care altfel nu-si pot intretine nici sanatatea, nici educatia, si care, de unde s-au nascut ei fara cusur, pot ajunge sa strice bunatate de material genetic, poate prin consum de droguri odata eliberati in societate de casa de copii, poate chiar transformandu-se in raspandaci de HPV-uri etc. Asta in timp ce am reduce pe de alta parte incidenta transmiterii ereditare a diverselor “defectiuni tehnice”. Asta e clar chestie de educatie si de minima umanitate sa accepti ca decat sa produci un pui cu ochii-ti verzi si cu te miri ce suferinta venita la pachet cu irisu’, mai bine iei altu’ care a iesit bine cu totu’, fie el si cu ochi mov.

  8. 8
    iulia says:

    Anca, e o problema. Respectivul produs sanatos vine si cu altele la pachet. Pe langa faptul ca zestrea genetica include si inteligenta, o mare problema e faptul ca formarea copilului in timpul sarcinii e esentiala pentru evolutia lui. Daca maica-sa a trait intr-un mediu violent, sau ratacea pe strazi cu grija ca nu are unde dormi si ce manca, cu spaime de toate felurile, sau daca nu l-a dorit si sentimentul ei in timpul sarcinii a fost ca trebuie sa scape numaidecat de el, copilul sufera consecintele. Exista o teorie care era ilustrata chiar cu copiii din Romania, potrivit careia copiii nascuti in astfel de medii, vin pregatiti pentru lupta de aparare, cu muschii dezvoltati in detrimentul creierului, pe cand copilul crescut ( vorbim de perioada intrauterina) intr-un mediu armonic, e mai slab si sensibil, dar mai inteligent si creativ. O chestie de adaptare la mediu. Natura a facut astfel incat copilul sa iasa pregatit pentru lumea in care se va naste. El aude si simte tot, si se formeaza in consecinta. Asa ca nu fi sigura ca specia s-ar regenera cu adoptii de acest fel. Una e sa adopti un copil caruia i-a murit mama, de pilda, si alta sa iei un copil de la casa de copii. In privinta sanatatii copiilor, iti spun din proprie experienta: copiii cei mai vigurosi din maternitatea unde am nascut-o pe fiica-mea erau puradeii. Nu am nimic cu ei, dar in memoria celulelor lor e satra, generatii care au crescut cu valorile nomadului si adaptati la viata asta. Vor avea intotdeauna dorul de duca in ei.
    Ca sa nu mai vorbim ca, daca un copil a crescut la casa de copii, il iei gata schizofren. Mi-a spus-o o foarte buna directoare de casa de copii, cand am vrut sa recomand un copil spre adoptie. Si, din pacate, i-am vazut evolutia respectivului baietel. Directoarea a avut dreptate.
    E adevarat ca oamenii cu boli ereditare grave nu ar trebui sa aiba copii. Dar, pana la urma, cine stie? Poate ca au si ei un rost in lumea asta, chiar daca ei nu pot fi fericiti.

  9. 9
    Anca says:

    Exista niste… mici brese in teoria ta, iulia. :)

    1. Chestia cu sensibilitatea vs. brutalitatea pruncului functie de “gradinita” intrauterina pe care-a frecventat-o nu poti sa mi-o prezinti sub titlul “exista o teorie” — ca asa, o alta teorie ar fi ca exista extraterestri care ne urasc din tot sufletu’ si or sa ne casapeasca pe toti in curand, deci nu mai conteaza cu cine ne-o tragem si pe ce fundal socio-economic ne reproducem. =)) (Asta ca sa nu mai fac lista cu exemplele de oameni in carne si oase pe care am pus eu mana, i-am verificat la muschi si la buna purtare, le cunosc si provenienta si vin FIX PE CONTRASENSUL TEORIEI TALE.) Deci: dovada stiintifica sau trecem peste. :)

    2. Faptul ca provin din familii sarace nu-i face musai si prosti — aia de-acasa n-aveau bani, da’ poate creier aveau. Ca nu le-a suras ocazia de a face scoala si de a iesi din saracie, asta n-are aaaaabsolut, dar aaaaaaabsolut nimic a face cu posibilitatea de a dovedi ca materialul lor genetic e deficitar in materie de resurse de inteligenta. FIX LA FEL CUM PROVENIENTA PRUNCULUI DINTR-O FAMILIE INSTARITA NU ECHIVALEAZA CU INTELIGENTA GARANTA! (Uita-te ce s-a ales de EBA asta sau cum dracu’ e inmatriculata! =)) )

    3. “Ca sa nu mai vorbim ca, daca un copil a crescut la casa de copii, il iei gata schizofren.” — POSIBIL! Uite de-aia nu-l lasi sa creasca la casa de copii, il iei acasa de mic si-l cresti la casa de oameni buni. :D

    4. Indiferent ce argumente imi dai despre defectiunile comportamentale ale copiilor alora, EI EXISTA DEJA! Faptul ca nu-i ia nimeni de-acolo nu-nseamna nici ca o sa dispara, nici ca nu vor ajunge veci in societate, unde se vor integra mult mai greu decat daca ar fi fost adoptati. Asa incat poate nu te chinui cu ei sa-i convertesti la buna conduita, dar poate-ti iau gatu’ pe strada. Deci EI NU VOR DISPAREA! In vreme ce copiii cu risc mare sau sigur de a mosteni defectiunile despre care vorbeam eu INCA NU EXISTA, si ar putea sa nu existe si sa nu se chinuie deloc daca stim sa educam lumea in sensul asta — si asta e valabil si daca cei vizati nu vor sa infieze! Ok, nu vrei copilul altuia, LIPSESTE-TE! Eu dadeam doar o posibila solutie pentru cei care vor musai odrasla la casa. :)

    ___________________________________________________________
    Intr-o total alta nota, se vede treaba ca oricat incercam sa fentam selectia naturala, daca n-o lasam sa se desfasoare macar intre niste limite, o dam peste cap cu totul si in loc sa dispara cei slabi, dispar cei puternici — asa zice Bloomberg preluand vocea lu’ The Health and Human Services Department-ul americanesc: latest thing.

  10. 10
    iulia says:

    Nu ai inteles ce am zis eu. 1. Bruce Lipton
    2. Eu vorbeam de riscul de a lua un copil de la casa de copii. In afara unor rare exceptii ,ei nu provin din familii sarace si atat. Cati oameni saraci cumsecade stii tu care si-au abandonat copiii? Saracia nu are ce cauta in ecuatia asta. De fapt, voiam sa obiectez de la inceput la ea. Tu vorbesti de parca automat cine e sarac isi lasa copilul la casele de copii. Eu stiu ca numai oamenii cu probleme de alt gen,alcoolici, drogati, fara familie, fara casa, din medii cu violenta ridicata, isi abandoneaza copiii. Si sunt multi care isi abandoneaza copiii handicapati.Sunt si exceptii, dar foarte rare. Si astea provin in general dintre studentele sau elevele care vor sa scape de un copil sosit prea devreme.
    Exemplele de copii straluciti provenind din familii sarace sunt atat de numeroase incat ar fi fost o idiotenie sa afirm ca saracia = prostie. Dar eu nu discutam familiile normale, in care exista dragoste si moralitate, chiar daca mananca ceai cu paine. Ce are saracia cu omenia sau nivelul de inteligenta? Din contra, saracia caleste si dezvolta niste calitati exceptionale tocmai pentru ca impune gasirea de iesiri si solutii.
    E evident si ca violenta si lipsa de dragoste exista adesea si in familiile instarite. Cum am spus, criteriul asta nici nu trebuia sa existe.
    Oricum ai lua-o, adoptia din casele de copii este riscanta. Din cate stiu eu, nu ai voie sa stii cine e mama naturala, sa-i studiezi istoria, sa vezi cine e tatal, etc. Te ghidezi doar dupa o fetisoara care poate fi dragalasa sau nu. Si, atentie, vorbim de situatia de acum. Cred ca stii de legea aia tampita, care acum a fost extinsa si pentru scoli, care cere sa “integrezi” copiii cu deficiente psihice si tulburari de comportament intre cei normali. Asa au ajuns copiii de la casele de copii condamnati la schizofrenie, si sa vezi ce se va intampla in toate scolile noastre. Chestia asta cu dreptul minoritatilor distruge majoritatile. Sa vad si eu un profesor sau invatator in stare sa mai tina in mana o clasa in care exista un copil care tipa aiurea in clasa si se da cu fundul de pamant sau injura in gura mare, pe care nu-l poti disciplina ca pe ceilalti, ca e bolnav. Sa vezi cum vor incepe toti sa faca la fel. M-am ingrozit anul asta vazand in aproape toate clasele copii cu psihologul alaturi, pentru ca era o scoala cu parinti cu bani. Ce e la scolile cu copii din familii mai modeste? Ce fac profesorii aia? Cum naiba isi mai fac orele?

  11. 11
    Anca says:

    1. Prea putin.
    2. “Cati oameni saraci cumsecade stii tu care si-au abandonat copiii?” – eu vorbesc de un principiu, tu vorbesti de cantitati. :) Pentru ca intrebarea e: dintre cei care ar descoperi ca nu-i o idee buna sa lase urmasi, cati ar tine mortis sa creasca un copil, chiar daca nu e al lor? Evident, putini – si deja numerele incep sa rimeze. De-asta ziceam mai devreme ca solutia adoptiilor ii vizeaza pe cei care tin musai si care ar putea cu ocazia asta sa-i introduca intr-un mediu favorabil pe copiii NORMALI care se-ntampla sa fie de gasit in centrele-n cauza – cei cu deficiente sigur ca necesita o atentie speciala, acordata de profesionisti (ca de-aia e aberanta si legea de care vorbesti tu). E cred ca a 23546547-a oara cand insist pe asta: accentul cade pe infranarea de la exersarea functiilor reproductive cu orice pret (chiar cu pretul condamnarii la suferinta a unui prunc incapabil de a decide pentru el, ca asta era tema postului) nu pe adoptii, care intervin ca solutii punctuale in cazurile la fel de punctuale in care partenerii au asa niste apucaturi parintesti, incat ar face si pe dracu’ sa vaza picior de prunc pe langa casa. :) Si zici tu asa frumos si chiar corect: “Oricum ai lua-o, adoptia din casele de copii este riscanta.” – pai… daca discutam despre oameni ale caror calitati genetice sunt ele insele un risc infinit mai mare…, stii? Riscul cel mai mic. (Aplicabil si in cazul astora care recurg la copii facuti in eprubetz’, treaba despre care daca suntem sinceri admitem ca se stie prea putin si e muuult prea impinsa contra naturii ca sa ne duca macar creierii sa evaluam riscurile.)

    Una peste alta, e clar ca treaba nu-i usoara si e greu de pus dreptatea de-o parte sau de ai’lalta – ba poate nici nu-i nevoie. Eu observam doar ca ne-ncrancenam asa de tare sa ne opunem naturii, incat ni se-ntoarce-n cap in miscare rectilinie neuniform accelerata si tooot nu scapam de selectia naturala, doar ca-i dam alta forma. In loc sa dam ocazional indivizi defecti eliminabili prin legea selectiei naturale, dam constant grupuri intregi de indivizi la fel de usor maturabile pe cale natural selectiva. Adica acelasi lucru, dar cu mai multi morti si raniti. Ca sigur, daca e sa fim deschisi pana la capat, putem rafina materialu’ genetic pana la sfantu’ soare si retur daca ulterior stilul de viata e de-asa natura incat in final rezulta o mare varza absolut comparabila cu ce avem deja. D-aia si ziceam ca eu fac doar constatari ca fapt divers, ca nu-s genul care vrea sa salveze omenirea de la ceva :D – pornisem de la ideea ca saracia e singura care mai face curat prin materialu’ genetic al speciei fara sa lupte cu legile naturii si ca, fara sa fie o virtute, are, deci, utilitatea ei ca factor de contrapondere.

  12. 12

    va rog, numai despre eugenie sa nu vorbim. ca mai sunt ceva breivici prin prejur.
    pana la urma, (stiu, spun o banalitate) o populatie este consecinta nivelului de trai. din pacate, tot la the fucking politics ajungem. mi se pare o idiotenie legea cu includerea copiilor dizabilitati in mediile normale, cum la fel de idioata mi se pare si inserarea minoritatilor, cu orice pret, in mainstream, unde cel mai adesea perturba moduri de viata consacrate, in absenta unei legislatii care sa permita reactia legitima a majoritatii.
    sa fie de vina scoala de la frankfurt?

  13. 13
    Anca says:

    Mmmno, we won’t get THERE, since we weren’t talking about restrictions, but about forwarding better options to CHOOSE from, not to INGURGITATE AGAINST WILL, you ol’ saint-substitute-for-the-non-religious-bigots! :D No room for confusions, misssster.

    Iar chestia cu minoritatile e din excesu’ de zel al unor cretini care au nevoie disperata de atentie si deci musai sa pozeze in eroii lu’ peshte, care salveaza minoritatea de la nush ce ma-sa. Si rezolva ca minoritatea aia, de unde pastea ea linistita pe-o pajiste cu suficient ssssuare, ajunge sa fie detestata, discriminata si mai ce vrei tu FIX cum reusise sa nu fie datorita protectiei oferite de statutu-i de minoritate cu drepturi clare.

  14. 14
    iulia says:

    Mie imi e neclar de ce se tot impun minoritatile, dar nu oricare, ci alea defecte. Ca nu se impune minoritatea geniilor sau a celor asa numiti supradotati, de exemplu. Ce naiba face majoritatea, iar politicienii de cine dq sunt alesi? Ca nu castiga ala cu voturi putine, ci ala cu votul majoritatii. Parca suntem cloroformizati. Discutam pe bloguri, dar ne lasam copiii sa sufere consecintele -pe care le recunoastem din start ca dezastruoase- ale unor legi care apara anormalitatea,astfel promovand-o.

  15. 15
    Anca says:

    Tot din cauza cliseelor infundate-n ipocrizie, Iulia.
    Daca promovezi geniile/exceptionalii esti elitist. Daca promovezi defectii (care, asa nevinovati cum sunt, tot defecti raman) esti sensibil, uman, moral etc. Chiar daca de pe urma elitelor profita mase impresionante de bovine in doo picioare. Si chiar daca prin impingerea in fata a indivizilor cu deficiente pentru a profita de pe urma faptului le facem rau si lor, ne facem rau si noua. Ipocrizia asta exista peste tot la nivel de discurs public. Problema cea mare la noi e ca nu se opreste la nivel de discurs (dupa cum dadeai si tu exemplul cu legea aia absolut halucinanta). Altii profita electoral de pe urma discursului, dar in legislatie au macar intr-o anumita masura grija sa lase lucrurile pe rafturile lor. Ai nostri, nimic! Direct cu capul in gard!

  16. 16
    iulia says:

    A, si uitasem. Ti-am dat numele lui Lipton, ca asta mi-a venit in minte dintre cei care vorbesc acum foarte mult despre importanta vietii intrauterine. Dar puteam sa-ti raspund: intreaga experienta a omenirii, in care o poti include si pe a mea. Uite-te in jur putin. Vezi cum sunt copiii, si pe urma fa legatura cu parintii, nu numai cu banii lor, ci cu starea lor de echilibru, linistea din jurul lor. Vorbeste cu toate femeile cu copii din jurul tau. Vei vedea ca cele care au avut o sarcina linistita, fara probleme, cu multa dragoste si bucurie, au copii linistiti si sanatosi. Cine a avut o sarcina cu griji, spaime,agitatie, violenta chiar, are copil agitat, bolnav, etc. Si gandeste putin cu mintea ta, fara sa fie nevoie sa citesti studii. Copilul e viu de la prima celula, aude si simte. Daca noi suntem influentati de ce ni se intampla, de ce sa credem ca un fat e ca bucata de carne din congelator? Nu simte nimic, nu reactioneaza la nimic.

  17. 17
    Anca says:

    Iulia, nu asta combateam eu, posibil sa fi lasat loc de neclaritati. Eu nu contraziceam influenta conditiilor de sarcina asupra dezvoltarii fatului la nivel comportamental — pe asta nici n-o contrazic, nici n-o confirm, pentru ca n-am studiat problema si pentru ca am exemple si intr-un sens, si in altul, fara sa pot insa stabili care e predominanta; de-asta apelam la nevoia de dovada stiintifica. :)
    Ceea ce sugeram eu e ca sarcina nu are efecte IREVERSIBILE, IMUTABILE, NECIOPLIBILE asupra comportamentului copilului. Asa cum conditiile de sarcina l-ar putea face agitat, tot asa conditiile de crestere postnatala pot sa-l imblanzeasca si invers.

  18. 18
    mosu says:

    e aproape ca acasa, acilisa la romanica :) doar ca aici sotul doamnei n-ar fi stat cu mainile in san din cauza de sabie care l-ar fi stanjent la impletit bratele, asa ca ar fi aruncat cu dansa in stanga si-n dreapta si de frica sa nu nimereasca pe cineva in moalele capului ar fi chemat si niste prieteni sa-l ajute la explicatiile aplicate personalului medical; iar domnii cu cascheta ar fi sosit ceva mai tarziu cand s-o palit valvataia de frica sa nu ia vreun argument peste ceafa rasa in toiul discutiilor…

  19. 19
    Pacienta Englezoaica says:

    Sunt cumva excerpte retro-live din opera lui A. Furlea?
    Daca da, mai baga puiut ca n’e dor!

  20. 20
    Viorica says:

    Anca, scuza-ma ca ma bag si eu in seama pe aici dar numai tu poti sa crezi ca aia saracii contribuie la insanatosirea natiei prin selectie naturala. Cunosc niste cazuri concrete de tembeli saraci care au turnat o droaie de copii defecti care traiesc bine mersi si care or sa continuie sa se puiasca pt ca atata au putut invata de la parintii lor.

  21. 21
    Anca says:

    Pai… nu te mai ghida dupa CAZURI, ghideaza-te dupa STATISTICI. :) Rata de supravietuire a bolnavilor e strident mai scazuta in randul populatiei sarace. Deci da, e corect sa spunem ca selectia naturala isi baga ghearele mai adanc in gatul saracilor.

  22. 22
    Blegoo says:

    A zis cineva … EUGENIE??

    Cleaf-cleaf…

    @Împricinatul: dincolo făceai un caz mai bun… părerea mea.
    Pe alte saituri… zic.

  23. 23
  24. 24
  25. 25
    v says:

    :)))))))))))))
    bre împricinate, îmi pare rău, nu mai poci decela argumentaţii şi prinţipuri, e beletrizdică pură, fratele meu!
    dacă mai vii de fo două-trei ori să te-nfierbinţi, poate pui de înc-o carte. zici?

  26. 26
    Blegoo says:

    Citat:
    “…v says:
    October 13, 2011 at 1:12 pm
    ))))))))))))
    bre împricinate, îmi pare rău, nu mai poci decela argumentaţii şi prinţipuri, e beletrizdică pură, fratele meu!
    dacă mai vii de fo două-trei ori să te-nfierbinţi, poate pui de înc-o carte. zici?…”
    Ceva mai ieftin nici că se poate; dacă n-ai argumente, faci mișto, nu?

  27. 27
    v says:

    @blegoo: stimate domn, este recomandabil ca atunci cînd nu pricepeţi propoziţiile să nu vă băgaţi, măcar ca să nu vă faceţi de basme. mulţumesc.

  28. 28
    Blegoo says:

    Fix ce ziceam mai sus: n-ai argumente, ataci persoana.
    Succesuri, v!

  29. 29
    v says:

    dom’le, sed perseverare diabolicum. ţi-am spus că nu înţelegi ce-am scris şi nu te-ai străduit să citeşti în altă cheie, poate înţelegi. nu, dumneata insişti cu replicile astea de prost-gust fără să pricepi neam… despre ce vorbeam. cînd ţi-am recomandat să citeşti comentariile din urmă ca să vezi că răspunsesem deja la ce mă-ntrebai, trebuia să-ţi mai aduc şi argumentul că citindu-le poate înveţi de la Împricinat cum se dialoghează în contradictoriu. dar lasă, nu te osteni.

  30. 30
    Blegoo says:

    “v says:
    October 13, 2011 at 2:06 pm
    dom’le, sed perseverare diabolicum. ţi-am spus că nu înţelegi ce-am scris şi nu te-ai străduit să citeşti în altă cheie, poate înţelegi. nu, dumneata insişti cu replicile astea de prost-gust fără să pricepi neam… despre ce vorbeam. cînd ţi-am recomandat să citeşti comentariile din urmă ca să vezi că răspunsesem deja la ce mă-ntrebai, trebuia să-ţi mai aduc şi argumentul că citindu-le poate înveţi de la Împricinat cum se dialoghează în contradictoriu. dar lasă, nu te osteni.”

    Osteneala ar fi zadarnică.

  31. 31
    Blegoo says:

    Păi… să citim, nu?
    v says:
    October 13, 2011 at 2:06 pm
    dom’le, sed perseverare diabolicum. ţi-am spus că nu înţelegi ce-am scris şi nu te-ai străduit să citeşti în altă cheie, poate înţelegi. nu, dumneata insişti cu replicile astea de prost-gust fără să pricepi neam… despre ce vorbeam. cînd ţi-am recomandat să citeşti comentariile din urmă ca să vezi că răspunsesem deja la ce mă-ntrebai, trebuia să-ţi mai aduc şi argumentul că citindu-le poate înveţi de la Împricinat cum se dialoghează în contradictoriu. dar lasă, nu te osteni.
    Din start… propui că io sunt prost și tu ești deștept;altfel… e dificil de interpretat “…ed perseverare diabolicum…”
    Da’ hai să trecem cu vederea… că suntem pe teren neutru; ai ales să-mi dai peste bot aici… aleg să răspund, nu?
    Elegant ar fi fost să ștergi comentariul meu la tine pe gloabă… uups! deja ai executat?
    Ei, nu contează…
    “…ţi-am spus că nu înţelegi ce-am scris…”
    Dimpotrivă, am citit foarte atent… e posibil ca tu să nu fi recitit înainte de a publica.
    Punctul tău de vedere e foarte clar; că nu-ți convine replicile… aia e altă poveste.
    Mulțumesc de sfat de dialogare în contradictoriu… am priceput că tu ești partizanul principiului ” …ba’ pe-a mă-tii!..”
    Succesuri, zic.
    (nu uita să-mi corectezi ortografia și gramatica… mersi anticipat, eu nefiind român și alea)

  32. 32
    v says:

    :)) de unde se înţelege că şi dacă ai citi din urmă, tot n-ai învăţa, la ce să mai încerci. măcar recunoşti cinstit.
    dom’le, mai e oleacă şi se fac două decenii de cînd scriam prima dată despre corn prin mass-media. nu-ţi imagina că două decenii mai tîrziu mă apuc să fac miştouri ieftine despre el. nu vrei să citeşti decît în cheia dumitale proprie, fie şi-aşa. fiecăruia după posibilităţi. ca şi din romanele împricinatului, pricepe fiecare cît îl duce şi în conformitate cu matriţele creierului său (vezi, Împri, vezi?) :) şi ăsta de-aici era un pîrlit de comentariu de blog, nu fun roman…

  33. 33
    v says:

    1) despre ce comentariu al dumitale de pe blogul meu spui că ar fi fost elegant să-l şterg? nu înţeleg, mă scuzi. (eventual arată-mi chiar la mine pe blog, ca să n-o dăm de tot în bălării pe blogul ăsta, care n-are nici o vină)
    2) “din start”… nu presupun nimic. mi-ai pus o întrebare, ţi-am spus că răspunsul există deja în comentarii, nu te-ai dus să-l citeşti, ai insistat că nu vreau io să-ţi răspund că nu-mi place dialogul. dom’le, stăm prost cu audiţia. sau cu ceva. orice.
    3) nefiind vorba nici un moment în fo replică de gramatică şi ortografie, se întăreşte că eşti genul care face procese de intenţie. după cum spuneam. un gen drag sufletului meu, ce să zic…

  34. 34

    maitre blegoo, cre ca am mai scris io pe neturi despre felul in care se discuta online. nu vezi omu, bagi cat poti. nu cunosti omul, nu stii la ce face referire. nu cunosti oamenii, nu stii ce locuri comune au si ce chestii subintelese fiinteaza intre ei, ce trimiteri etc.
    eu am inteles perfect ce vrea vidoc (adeca vidal) de la moi.
    in final, doo intrebari:
    parte ludica mai e voie sa bagam, sau nu?
    sa aduc un pahar cu apa, sau mai bine s-o oprim aici?

    ps -- scuze ca n-am intrat mai devreme sa linistesc apele, da am fost la un congres de chirurgie. acolo, e drept, merge numa pe argumente ire-FUT-abile.

  35. 35
    Blegoo says:

    Citat:

    “sebastian-corn says:
    October 15, 2011 at 5:37 am
    maitre blegoo, cre ca am mai scris io pe neturi despre felul in care se discuta online. nu vezi omu, bagi cat poti. nu cunosti omul, nu stii la ce face referire. nu cunosti oamenii, nu stii ce locuri comune au si ce chestii subintelese fiinteaza intre ei, ce trimiteri etc.
eu am inteles perfect ce vrea vidoc (adeca vidal) de la moi.
in final, doo intrebari:
parte ludica mai e voie sa bagam, sau nu?
sa aduc un pahar cu apa, sau mai bine s-o oprim aici?
    ps – scuze ca n-am intrat mai devreme sa linistesc apele, da am fost la un congres de chirurgie. acolo, e drept, merge numa pe argumente ire-FUT-abile.”

    Ei, dac-o pui așa… totul se simplifică, devine ușor de înțeles.
    Eu, fiind mai de la țară -- și doar cu școala profesională la bază -- citesc ce spun oamenii, nu ce semne își fac pe sub masă.

    Recitind însă cu atenție, factorul “ludic” la care te referi e evident:
    “…violul este în definitiv un act sexual heterosexual…”

    Amuzant, desigur.

    Mă opresc aici, fiindcă mi se pare absurd să discut despre “balasturi”.
    :-)

  36. 36

Leave a Reply


− 6 = three

Subscribe without commenting