E drept, nu ma ashteptam. Ashteptam sa te vaz pe dta – in spielhosen, cu bube – la care ai rupt cojile repetat – pe genunchi. Dar e bine si asha.
arde, arde, bre, turanbare…
vera cre’ca am o poza d-aia. ma uit. s-ar putea tot de la omu.
Nu’sh ce se intampla cu comntariile (nu-i greseala, respect indicatia cu trimite comntariul) mele, de dispar in ceata. Ti-am multumit pt leapsha, pe care am preluat-o, dar nu-mi mai vad cele scrise.
deja predai stafeta generatiei tinere? 🙂
viorica, aici, pe meleaguri tapiresti, numai domnia-sa stie ce naiba face akismetu’!
generatia tanara picta, dush! 🙂
N-am mai trecut de anul trecut pe-aici, frumoasa surpriza din fotografie! 🙂
Am citit si postarile mai vechi, am citit si comentarii, am dat de orgolii, de tentative de mediere si asa mai departe…
Scena din metrou, un fel de “metamorfoza”, dar nu a la Kafka! Mi-a placut mult. Obisnuiam in metrou sa-mi folosesc spiritul de observatie si imaginatia. E un joc relaxant.
Cineva mi-a povestit zilele trecute o istorioara si mi-am amintit de pictorul acela care lasa personajele sale pictate fara ochi. Multe povesti frumoase am citit aici!
Poate trec mai des, nu la anul 🙂
Hei, am mai văzut cabana asta! Mmmmmmmmm… mult a trecut de’atunci…
vino p-aci la vara, cher Pinocchio, si tragem o tura impreuna p-acolo pe sus! 🙂
aranjam si de-o ceorba spiciala! lol
as mai da o tura pe acolo doar pentru un ceai 🙂
cred ca am vazut si geamul camerei in care am stat, desi am impresia ca au aparut ceva schimbari (niste panouri solare)
asteptam la o plimbarica. sa fie cald, frumos, sa vedem amurgul dincolo de Valea Gaura (adica de la WC 🙂 )
lol. nostalgia arde, arde nostalgia. arde, fanica, arde.
🙂
E drept, nu ma ashteptam. Ashteptam sa te vaz pe dta – in spielhosen, cu bube – la care ai rupt cojile repetat – pe genunchi. Dar e bine si asha.
arde, arde, bre, turanbare…
vera cre’ca am o poza d-aia. ma uit. s-ar putea tot de la omu.
Nu’sh ce se intampla cu comntariile (nu-i greseala, respect indicatia cu trimite comntariul) mele, de dispar in ceata. Ti-am multumit pt leapsha, pe care am preluat-o, dar nu-mi mai vad cele scrise.
deja predai stafeta generatiei tinere? 🙂
viorica, aici, pe meleaguri tapiresti, numai domnia-sa stie ce naiba face akismetu’!
generatia tanara picta, dush! 🙂
N-am mai trecut de anul trecut pe-aici, frumoasa surpriza din fotografie! 🙂
Am citit si postarile mai vechi, am citit si comentarii, am dat de orgolii, de tentative de mediere si asa mai departe…
Scena din metrou, un fel de “metamorfoza”, dar nu a la Kafka! Mi-a placut mult. Obisnuiam in metrou sa-mi folosesc spiritul de observatie si imaginatia. E un joc relaxant.
Cineva mi-a povestit zilele trecute o istorioara si mi-am amintit de pictorul acela care lasa personajele sale pictate fara ochi. Multe povesti frumoase am citit aici!
Poate trec mai des, nu la anul 🙂
Hei, am mai văzut cabana asta! Mmmmmmmmm… mult a trecut de’atunci…
vino p-aci la vara, cher Pinocchio, si tragem o tura impreuna p-acolo pe sus! 🙂
aranjam si de-o ceorba spiciala! lol
as mai da o tura pe acolo doar pentru un ceai 🙂
cred ca am vazut si geamul camerei in care am stat, desi am impresia ca au aparut ceva schimbari (niste panouri solare)
asteptam la o plimbarica. sa fie cald, frumos, sa vedem amurgul dincolo de Valea Gaura (adica de la WC 🙂 )