Onorariul profesorului Juvara – legendă urbană

 

 

Se spune că un mare profesor de chirurgie, Ion Juvara pre numele său, l-a operat cândva pe un ins cam amărât care era bolnav foarte  – practic, pacientul a ajuns lat la spital şi nimeni nu-i mai dădea nici o şansă. O intervenţie practicată la timp şi cu mare talent, însă, l-a salvat pe individul cu pricina. Suntem prin anii ’50, la Bucureşti, în plină campanie contra burjuilor, a numelor româneşti de tradiţie, a intelectualilor etc.

Văzându-se salvat, gata de plecare acasă, pacientul îl întreabă pe profesorul Juvara:

– Cum pot să vă răsplătesc, domnule profesor? Mi-aţi salvat viaţa.

– Tu ce lucrezi? – se pare că l-ar fi întrebat profesorul, care, provenind dintr-o familie macedoneană din cele ce se bătuseră cu mult nesaţ cu turcii, era familiarizat cu labilitatea balcanică, în toată splendoarea ei labirintică.

– Sunt dulgher, dar mă pricep cam la toate.

– Bine. Uite cum o să facem. Vino la mine acasă peste două săptămâni, după ce te întremezi.

Zis şi făcut. Vine dulgherul la profesor acasă, iar acesta îl roagă să-i facă o nişă într-un perete, dar să i-o facă astfel încât să nu se vadă şi să nu fie bănuită de nimeni.

– Şi, vezi, adaugă profesorul, nu trebuie să mai spui nimănui de nişa asta. Nici chiar eu n-o să zic nimănui, nimic – nici chiar familiei mele.

– Se poate, domn profesor…? Cum o să spun?

Face dulgherul nişa, iese aşa cum şi-a dorit profesorul, după care consideră amândoi, profesor şi dulgher, că datoria vieţii salvate era spălată.

Şi trec lunile. Să fi trecut chiar şi un an până când, la un moment dat, la uşa profesorului bate Securitatea.

– Am auzit că aveţi o ascunzătoare plină cu cocoşei, zic cei de la Securitate.

– Ascunzătoare?! Cocoşei?! – face profesorul pe niznaiul.

– Da, tovarăşe, ascunzătoare şi cocoşei, ia mai lăsaţi-ne în pace cu figurile astea că ce, credeţi că noi nu ştim ce şi cum? Ia, se înforţoşează securistul, poruncindu-le subordonaţilor, ia treceţi băh, la percheziţie că ăştia chiar cred că suntem proşti!

Şi se apucă ei de treabă. Se duc aţă la locul unde fusese săpată nişa, se apucă de dat în pereţi cu secera şi ciocanul, sparg nişa şi găsesc în fundul ei o casetă frumoasă, din lemn.

– Credeai că ne fraiereşti, ‘ai? Cu noi ţi-ai găsit să te joci, mă, banditule?

Profesorul rămâne impasibil, securiştii scot caseta din nişă. Li se pare cam prea uşoară, dar nu comentează, o deschid deîndată, pentru a certifica flagrantul.

Ei, şi imediat după ce au deschis caseta, iată că le cade faţa tuturor. După aia li se lungesc mutrele. După aia se înfurie, dar nu mai aveau nimic de făcut.

Mda. În caseta cu pricina nu găsiseră decât o biată coală de hârtie pe care erau scrise, extrem de caligrafic, următoarele cuvinte:

ACEASTA ESTE RECUNOŞTINŢA OMENEASCĂ. ÎI MULŢUMESC DIN SUFLET PACIENTULUI MEU CĂRUIA I-AM SALVAT VIAŢA.

39 Responses to “Onorariul profesorului Juvara – legendă urbană”

  1. 1
    Anca says:

    Metodele porcesti s-au schimbat, pacientu’ roman ramane constant — un fel de barometru al porcismelor. Practica echivalenta these days ar fi aia in care bou’ nu-si face veci o analiza de sange macar, asteapta s-ajunga cu aeroplanu’ de urjenta la spital, iese pa picioarele proprietate personala si urla cu tigara-n gura: “Dobitocu’ dracului, se vede cusatura, baaaaaai! Da’ bani va trebe!” Plus variatii.

  2. 2
    Kilroy says:

    La o a doua gandire (prima ma impingea catre scrisoarea taranuui francez interceptata de Gestapo), treaba asta imi aduce aminte de gradina de zarzavat pentru iepuri. Care o gasim descrisa in Secretul din Santa Vittoria. In carte, ca in film nu mai stiu daca este mentionata.

  3. 3
    impricinatul says:

    metodele porcesti au intrat, la anumiti pacienti, direct in codul genetic. ciudat este ca de strigat, striga doar la acei medici civilizati. de fapt, asta nu mai e relatie medic-pacient, ci o chestie care aduce cu care pe care.

  4. 4
    Anca says:

    Si mai este o categorie de pacienti — aia restul care nu-s porci in sensul asta: aia care-s porci in sensul traditional al cuvantului porc, prin simplul fapt ca se prezinta la medicu’ de umblatoare-n doo picioare ca la veterinar, singura diferenta fiind ca-s in stare sa se care singuri pa ei insisi. Adica mama ei de comunicare, nu stiu sa vorbeasca, futu-i! Nu-si discuta problemele, nu vin cu feedback-u’ in plisc, nu nimic. Nu te-njura-n fatsa, da’ si ce barfe-ti iei de la ei, pffffff! “Uite si la ala, nu m-am ales cu mare branza, mai bine dormeam in vremea aia.” Eu de-aia zic, vreau sa fie rrrrau rau de tot pentru pacientu’ roman, sa mearga dracului sa se dea cu apa sfintita! Ca aia-i la fel de buna pentru orice, nu-i nevoie de conversatie.

  5. 5
    eugen says:

    pacientul nostru stapanul nostru astea sunt regulile jocului si mai e asigurarea privata de sanatate

  6. 6
    impricinatul says:

    asigurarea privata de sanatate? nu, nu, nu, de trei ori nu!
    mai bine ne luam masini bengoase, mai bine ne luam mobile ultimul racnet, mai bine facem o vila la munte, mai bine facem trafic de influenta ca sa fim tratati pe asigurare standard, chit ca noi castigam stratosferic!
    fireste, ultima asertiune e valabila pentru urgente pentru ca, altminteri, pentru cronici, trendul este sa plecam la Viena, mai ales daca suntem din inaltul spectru politic. da bine si la petreceri, cand spui unde te-ai operat. anul asta am vazut mai multi “vienezi” ca oricand, lucru de inteles, fara discutie, cu conditia ca sa participi, totusi, si tu, la finantarea sistemului sanitar, fie macar printr-o initiativa politica care-ti este la indemana.
    stiu ce vorbesc, da?

  7. 7
    claudia says:

    eu cred ca ar trebui ca pe langa asigurarea de sanatate obligatorie sa se instituie si un altfel de fond, habar n-am cum ar trebui sa se numeasca. numai sa nu fii nevoit sa-ti arati recunostinta fata de medic de parca ai da spaga la frizer. mi se pare umilitor si pentru medic si pentru pacient, pentru ca sa fim seriosi, nu exista destui bani pe planeta asta cu care sa-ti cumperi nu viata, ci doar cateva zile sau luni de viata.
    cat despre “porcisme” , n-as generaliza. am vazut profesor care isi aseza pacienta pe buda si am vazut si ingrijitoare care i-a aruncat bani in fata unei profesoare, pacienta. ii daduse prea putin ca sa-i aduca plosca.
    si am vazut si doctor spunand “naşti cand o să ai bani, pana atunci nu mori”

  8. 8
    impricinatul says:

    absolut corect, claudia!

  9. 9
  10. 10
    eugen says:

    da da, omul sfinteste locul; plamada pacientului roman este (a)tipica spatiului geografic si cred direct proportionala cu gradul de cultura, apropos eu am vazut cateva piese la teatru iar cea mai proaspata e din clasa aIIa de la teatru de papusi, de aia imi aduc aminte cu placere

  11. 11
    rebi says:

    Un proverb latin spunea cam asa:”Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul impotriva ei”….Si acest lucru se intampla pentru ca: boala o simti, dar sanatatea nu.
    Mi-am exprimat opinia, intr-un post anterior, privitoare la salarizarea medicilor. Daca medicul ar fi salarizat corect (lucru aproape imposibil de crezut in viitorul apropiat), credeti ca pacientul va renunta la asa zisele recompense? Poate generatiile viitoare, care vor fi educate in acest sens. Deocamdata, marea majoritate a pacientilor romani, ofera “plicul” benevol, ba unii dintre ei se simt jigniti cand sunt refuzati politicos. Nu neg faptul ca sunt si medici, asistente, etc. care percep onorarii pentru serviciile oferite, dar cauza reala a acestui fenomen nu este educatia pacientului.

  12. 12
    eugen says:

    da, depinde de ce parte a acului seringii te afli

  13. 13
    eugen says:

    oare doctorii ofera atentii cand merg la doctor?

  14. 14
    impricinatul says:

    @ eugen: raspunsul este DA!!!! e o problema de etica sa refuzi, chestia fiind implicita in juramantul hipocratic si in codurile deontologice ulterioare, apropo de relatiile dintre colegi. dupa ce refuzi onorariul unui coleg, insa, tot nu scapi fara un cadou, care, de cele mai multe ori este mai valoros decat recompensa financiara.

  15. 15
    Anca says:

    Indiferent de cine cu cine interactioneaza, treaba e destul de simpla: in orice tara in care gravitatia e orientata inspre centrul pamantului si gainile se culca devreme din deficit de celule cu bastonas, regula merge de-a dreptu': orice serviciu se plateste. Ori in baza principiului astuia, daca tot stii ca medicii fac munca voluntara, e cazu’ sa te simti cumva macar cand te nimeresti in postura de beneficiar direct al serviciilor zeilor astora. Treaba cu “da’ platesc asigurare medicala” nu merge, daca avem bunu’ simt sa recunoastem ca stim clar cum nu ajung banii aia nici in salariile din sistem, nici in asigurarea conditiilor de tratament de minima decenta. Toate dilemele dispar in momentul in care cascam ochii sa vedem ca meciu’ nu e intre medici si pacienti. Or fi probabil si vraci de neam prost rataciti prin sistem care impun conditii porcesti pacientilor, dar dupa cum eu inca n-am intalnit asemenea Lostrita, tind sa cred ca procentul poate fi ignorat la limita. Restul sunt maxime nereusite.

  16. 16
    eugen says:

    eu nu sunt de acord cu munca voluntara. ca formulare. asta e prostitutie mai degraba. si nu este eroic sa strangi din dinti cand la sala campurile sunt roase rupte etc, lama nu taie , lumina nu e etc. nici un zeu nu spune : ba pana aici eu nu mai intru. nu operam in teatru de razboi. nu mai pot face delimitarea intre inconstienta si experienta doctorului. este oare supermeserias si face din c.. bici sau se chinuie orbeste poate iese, nu se complica, pune si d-zeu nitel si-l scot. vreau sa vad monstri sacri ai medicinei romanesti si nu numai luand atitudine. sau au murit toti….

  17. 17
    Anca says:

    Eugen, eu as fi 100% de acord cu tine, DACA in prealabil s-ar consuma un pas 1 esential in povestea asta: revolta beneficiarului. Pacientul e cel mai trasnit cu toporu-n cap de situatia asta si de-acolo trebuie sa-nceapa. Iar pacientul e ORICINE sau mai exact TOATA LUMEA, ca nu stiu pe nimeni sa nu se fi trantit de toate aberatiile astea in postura de pacient. Si din galeata asta mare numita TOATA LUMEA exista un sector care trebuie sa dea tonul, pentru simplul motiv ca se afla pe al’lalt mal de apa, si sectorul ala e reprezentat de PATRONATE — din ratiuni extrem de clare: de-acolo vin vesnic plangerile in legatura cu contributiile cosmice nereflectate in nimic, nereflectate in beneficii dinspre stat inspre privat — ca totusi, la noi acasa inca mai suntem privati cu totii (desi ne indreptam vertiginos catre conditia de privati de drepturi). Abia dupa ce patronatele ar lansa o miscare de protest infernal as pune intrebarea “Ce sindicate s-au alaturat?”. Si abia apoi as pune intrebarea “Dar personalul medical pana unde ar merge daca ar fi de mers si mai incolo?”. Vezi, asta e, cata vreme beneficiarul vede vina in bratele rastignitului de-alaturi, VECI n-are sa fie nici cu doua dungi suprapuse mai bine.

  18. 18
    eugen says:

    nu exista patronate si sindicate pe bune. si nu vreau sa inceapa treaba cineva. conditia doctorului de azi despre asta vorbeam. toti o acceptam. mintim facem treaba pe jumatate si mai facem si arest din cand in cand. e groaznic sa stii, sa vrei si sa nu poti.

  19. 19
    Anca says:

    Sigur ca nu exista patronate si sindicate, de-asta si e cum e. Dar problema nu poate fi luata in modul, e un context care o tine in mare forma. Ultimul lucru pe care mi l-as dori e o revolta pe bune din partea medicilor — vorbesc de la balconul cu pacienti egoisti, fireste. :)) Dar ia-o asa, Eugen: niciodata medicii nu vor fi asezati la locul potrivit intr-o tara in care domeniul specializat pe ierarhii corecte — adica sistemul de invatamant — considera ca e rational sa urle “Vrem mariri de salarii de 50%!”, stiind clar ca peste drum de ei sta la rand o alta mare colectie de bugetari cu care se spala pe jos in regim cronic si de care depind la modul grav inclusiv profesorii — afara de situatia in care s-au mumificat sau robotizat intre timp si nu-i mai jeneaza trebile astea abordabile strict medical. De-asta zic, desi inteleg perfect logica ta, raman la parerea ca pana s-ajunga medicii in halul ala incat sa se opreasca revolutionar din activitate, pe pacienti ii vor fi ajuns de cand lumea nevoi mult mai crunte si daca nu-i vor fi scos nici nevoile alea la razboi pana la momentul atingerii limitei maxime de suportabilitate de catre medici, atunci chiar suntem o adunatura de nascuti anesteziati.

  20. 20
    anonim says:

    doctore,cine te-a pus sa-ti pui semnatura pe bascalia aia de scrisoare deschisa? asa o serie de sloganuri, stereotipuri si limbaj de semidoct, nu credeam sa vad cu semnatura mata!
    sper ca nu asteptati sa va ia cineva in serios cu chestia aia ! sfarsitul este antologic! esti prea destept sa nu vezi ridicolul. ii trimiti sa cugete in liniste, iti dai cu stangul in dreptul spunand ca e nevoie de o minune, nu de responsabilitatea obligatorie si respectarea legii de catre guvernanti, da’ le zici si sa nu se pripeasca. parca ati scris-o cu dictionarul de clisee in fatza! si cu mintile puse pe off! iata sfarsitul:

    “Cugetati in liniste la problemele puse pe tapet, pentru ca de voi depinde Sanatatea romanilor. Cine stie, poate printr-o minune, veti privi cu responsabilitate asupra sistemului grav afectat si, fara sa luati decizii pripite, veti salva Medicina romaneasca de la pieire!”

  21. 21
    impricinatul says:

    @ anonim: preferi sa iesim direct si sa strigam: JOS PARAFA?

  22. 22
    anonim says:

    nu, prefer sa fii tu, si ce semnezi sa fie scris de tine. altfel, e pacat si de onestitatea ta si de talentul tau la vorbe. tu nu poti scrie in clisee, pentru ca esti ” adevarat”. ramai asa.

  23. 23
    Anca says:

    Mi-e sa nu cadem in capcana plecarilor cu Sorcova cand discutam subiecte destul de din topor, ca sa zic asa. Spre exemplu, pe teme de forma si culoarea alora legate de ratacirile sistemului medical, mai ca-mi pare suficient un mesaj clar si neimbarligat ca prezentare. Sau era vreun concurs de literatura protestatara? =))
    Of, sa nu fie detaliile, de ce naiba ne-am mai impiedica? :)) Si ce frumoase-s caderile pe jos uneori, daca are cine te ridica afterwards. :D
    Partea “buna” e ca oricum ne-am revolta individual, astia 0,2% cati ne mai ocupam si cu dinastea, in versuri, in proza de buna sau de proasta calitate, in trupe de rock eventual, efectele-s tot alea: ___________.

  24. 24
    Osterhase says:

    Las’ ca-i bine sa scrie intelectualii si impreuna ceva, macar din cand in cand. Altfel iese ca de obicei, cu racul broasca si o stiuca.

  25. 25
    The Wolfman says:

    Unul din cele mai mari adevaruri legate de natura umana. Pot spune ca am avut chiar ziele astea o dovada de recunostinta de gen.

  26. 26
    Cristi Popa says:

    Doctore…,

    Umbla vorba-n targ ca… mai nou tre’ sa-ti zic: Don’ Profesor! Auzit-am asta de la un coleg de-al matale de breasla, de-am fost impreuna sa-l uram la una din nuntile domniei sale!
    Tot inainte!
    Ai vazut ineditul protest al celor de la Teatru Radu Stanca din Sibiu? Una peste alta…, au hotarat ca pana la revenirea la vechile salarii, sa “opreasca” spectacolele fix dupa 3/4 de la inceperea acestuia!
    Interesant!

    Pai… sa vedem, TU cum ai putea sa faci! Ai putea sa-i tai 3/4 dintr-o bucata stricata de plaman unuia de face parte din acest Guvern in caz de nevoie! Hmmm… Na-i putea! Asa cum te cunosc IO…, nu te-ar lasa inima! Poate mai interesant ar fi ca… la intrarea in operatie… anestezistu’ sa-i faca numa’ 3/4 din doza de adormire, sange sa nu-i “bagi” decat tot asa la fo 3/4 unitati, iar cand il “inchizi” sa-l cosi “la reducere”! Sa simta si ei ceva! Hmmmm… Ar fi buna! Numa’ ca… nu vin ei la tine-n clinica! Ei se duc sa se trateze/opereze la Viena…, la Paris…, la… mai stiu eu ce clinica renumita din strainatate! Ca noi… nu mai avem doctori buni! Doctore… ce n-ai inteles? Voi nu va ridicati la inaltimea domniilor lor! Ala de la Viena…, stie a taia mai abitir ca tine!

    Eeee! Ce zici?
    Nu-ti vine fo idee de protest? D-asta asa… mai pe masura neputintei lor!

  27. 27
    impricinatul says:

    NU, NU sunt profesor!
    cel mai greu in medicina este sa gasesti modalitatea de protest adecvata atat situatiei pacientilor (care ar incasa primii efectul protestului), cat si faptului ca medicii romani provin din poporul roman -- adica, au o reactivitate sociala mai degraba scazuta.
    imi trebuie o idee. astept sugestii rezonabile :)

  28. 28
    Anca says:

    Exista niste linii generale de urmarit in orice tip de protest pe orice tema, dupa cum exista niste linii particulare legate de domeniul asta. Elemente de logica elementara: protestul NU este o forma de revolta! Protestul este doar ANUNTUL unei revolte care ar urma daca nu se rezolva problemele pe calea dialogului. Revolta inseamna CONSECINTE CONCRETE. Problema e in ce consta revolta in sine? Si aici intervine specificul domeniului — daca am stabilit ca pacientii si medicii sunt de aceeasi parte a baricadei, atunci revolta nu are voie sa sfideze drepturile pacientului. Deci orice glumita morbida gen ajustarea procentuala a serviciilor oferite pacientilor e cu domiciliul pe Str. Ineficientei, colt cu Aberatiei. Indiferent de forma de protest adoptata ca avertisment, revolta in sine e corecta si valabila intr-un singur caz, anume in cazul in care presupune DEMISII IN BLOC. Daca te plangi ca nu poti sa-ti desfasori activitatea profesionala pentru ca nu ai minimele conditii si dotari specifice, atunci trebuie sa refuzi pana la capat sa practici medicina in mizerie. Va exista vreodata atata determinare in randul medicilor? Daca da, mai avem cu totii o sansa. Daca nu, e fie o dovada ca limita maxima de suportabilitate nu a fost atinsa – ceea ce ar fi o caracterizare morbida rau a corpului profesional medical--, fie o dovada de frica pe baza de prostie in masa perfect comparabila cu prostia pacientilor carora le e frica de mersul la dentist, dar de septicemie nu le e frica – ceea ce iar ar fi o caracterizare morbida a inteligentei medicilor, cu alimentarea crunta a imbecilitatii pe care o tot discutam chiar la post-ul asta: “Vezi ca de fapt nu le merge rau? Da-i dracu’ de spagari, ca se tot plang numa’ de nesatui ce sunt.” Deci mare atentie, ca o miscare lesinata si nedusa pana la capat va face mai mult rau decat bine!

  29. 29
    claudia says:

    singura modalitate de protest, după părerea mea, este una “de catifea”, cu valoare de simbol. în ţara asta nu se poate mitingi la nesfârşit, nici picheta, pt că la un miting, maximum două vor veni sute, mii de oameni şi cam atât. pe stomatologi şi medicina de muncă nu prea vă puteţi baza pentru că aştia sunt pe bani, n-o să-şi lase afacerea să picheteze Casa şi nici ceilalţi nu vor sta la nesfârşit în stradă.
    în cazul în care ne punem de acord că toţi suntem în căcat, aş renunţa la noţiunea de pacient. este perimată şi separă ca naiba.
    nu ştiu câţi vă mai aduceţi aminte de campania “maggi”, aia cu inimile roşii din ferestre, aia a fost de impact. ceva în genul asta aş face, stikere, steaguri albe la maşini, clipuri publicitare, banere pe bloguri etc. care să conţină eventual informaţii cu parlamentarii, x-ulescu a votat pentru sau impotriva salvării vieţii a ţ copii, bătrâni…, aş lua din statistici că har Domnului, sunt destul de sumbre, da’ nimeni nu dă vina pe politician care este autorul moral.
    eu aşa cred că tre’ să fie acest protest, o campanie de durată.

  30. 30
    Osterhase says:

    Cu o campanie de durata te obisnuiesti repede, iar supa maggi nu cred ca a schimbat ceva in societate. Poate ca a facut ca niste oameni sa auda prima data de supele lor, dar in cazul nostru nu cred ca exista cineva care sa nu fi auzit inca despre oamenii aia in alb pe nume medici. Cam atat cu realizarile protestului simbolic.

    Iar metoda confrontationala -- amenintand cu demisia n stuff, creeaza sentimente negative exact in cei care nu-s de vina. Da, se poate argumenta ca daca boborul e nemultumit o sa-si traga de urechi conducatorii… in teorie poate, sau la Hollywood.

    In practica (romaneasca) nu vad deloc asta, ci ca un protest sau miscare au efect NUMAI daca vizeaza DIRECT factorul de decizie, in acest caz politicianul. Am mai zis de varianta soft: whistleblowing. Exista insa si variante hard: ar fi posibila o astfel de solidaritate a medicilor incat fiica politicianuluj venita cu hemoragie la spital sa fie trimisa sa-si faca rost de tampoane? Greva punctuala si directionala? Ei? Macar o astfel de amenintare, perfect realizabila?

  31. 31
    Anca says:

    @Osterhase

    …vina fiicei politicianului X fiind…? Ca s-a nascut din tata marlan? In plus, deciziile in ceea ce priveste finantarea sistemului de sanatate si grila de salarizare se iau in cercuri foaaaarte foarte stramte pe la noi, mi-e ca murim cu totii pana pica vanatu’. :)) In plus, am depinde nu de solidaritatea medicilor pe ansamblu, ci de verticalitatea unui medic sau a unui grup restrans de medici, la care s-ar nimeri sa ajunga politicienii responsabili de varza din sistemul de sanatate — ca sper ca nu ne-apucam si noi de generalizat, “toti politicienii sunt ___________”. Orisicat, de retinut ca ceea ce tu numesti “greva punctuala si directionala” se traduce prin discriminare. :)

  32. 32
    Osterhase says:

    - Cum adica, sa protestam dar sa nu se simta nimeni afectat? Adica sa fim si cu porcu-n ograda si cu slanina-n pod…
    -- Discriminarea e super-ok, mai ales cand opusul ei este sa lovesti in TOATA lumea “fara discriminare”.
    -- Ca deciziile se iau numai de X sau de Y si ar trebui sa astepti o vesnicie dupa Z… conteaza cu adevarat ce spui aici? Iti imaginezi ce vuiet ar face UN SINGUR astfel de caz in toate mediile, interne si internationale?

  33. 33
    Anca says:

    1. Mmmnu, o revolta cu demisii in bloc e un dezastru pentru guvern, oricum o-ntoarcem — dovada ca si valul de emigrare a medicilor i-a bagat in asemenea spaime incat au trecut la limitarea dreptului de libera circulatie pe piata muncii prin birocratie:
    http://www.money.ro/exclusiv-money-ro/cum-controleaza-statul-exodul-medicilor-cei-mai-disperati-pot-pleca.html
    Cat despre cum nu s-ar simti nimeni afectat de o asemenea miscare…, permite-mi sa zambesc si atat. :)

    2. Nu, discriminarea unui pacient cu asigurarea medicala platita la zi nu este deloc ok, cu atat mai mult mergand pe exemplul tau, in care pacientul discriminat e fiica nush carui politician, care n-are nici o vina ca ta-su e un mare bou. Iar demisia in masa a medicilor nu e o “lovitura in toata lumea” condamnabila, e doar exercitarea unui drept legal, un refuz de a mai practica o meserie in conditii nepotrivite.

    3. Da, conteaza cu adevarat ce spun — traim in tara in care orice, dar aaaaabsolut orice caz oricat de grav poate fi anihilat la secunda cu o arestare in direct. Cat despre ecoul international, suntem mai mici si mai decolorati decat ne place sa recunoastem, nu sare nimeni sa se bata pentru noi/alaturi de noi. Un singur astfel de caz…? Sunt cazuri demne de filme horror care se-ntampla zilnic si nu vuieste nimic — afara de pacientii aflati in situatie si familiile lor.

  34. 34
    Osterhase says:

    - De fapt ce vorbesc eu mai sus, ca pana si simpla ANUNTARE a unei astfel de “greve discriminatoare anti-politician” ar ridica multe semne de exclamare.
    -- A propos propunerea amenintarii cu demisia in bloc: si ce vina are intreaga tagma a pacientilor, care ar sfecli-o pe bune si (multi si) definitiv in cazul asta? Dar intreaga tagma a medicilor care brusc ar ramane cu burta goala dar cu constiinta curata? Care e interesul protestului ala demisionar, sa darame definitiv sistemul de sanatate? Suna cam anarhist…

  35. 35
    Anca says:

    Te contrazici: daca “simpla ANUNTARE” a grevei anti-politicieni ar starni un mare semnu’ mirarii — sau strigarii, ma rog :) — atunci cu atat mai mult anuntare demisiilor in bloc ar face ravagii.

    Ce vina are pacientul? Hmmm…
    1. In primul rand, nu este vorba despre vina — nici intr-o fabrica nu stai sa lucrezi in orice conditii, inclusiv de insecuritate, pentru ca nu-i vina beneficiarului industriei. E aberant sa pui asa problema.
    2. Daca vrei sa povestim despre pacientul roman, care intr-un procent inspaimantator vede in medic un mare spagar in stare sa-l lase sa moara daca nu-l imbogateste, daca vrei sa povestim despre pacientul roman care chiar se bucura cand aude vesti macabre despre reducerea salariilor medicilor cu 25%, daca vrei sa povestim despre pacientul roman care NICIODATA n-ar iesi in strada alaturi de medicul lui sa-i apere statutul si drepturile, aparandu-si propriul dos in acelasi timp, da, putem povesti si vom ajunge inclusiv la concluzia ca exista o vina devenita colectiva. Medicul are obligatia de a proteja pacientul doar in timpul serviciului, daca alege sa-si practice meseria — obligatia de a-ti dedica viata cuiva, in orice forma, inca nu s-a legiferat.

  36. 36
    Cristi Popa says:

    1. Cred ca exprimarea mea a fost destul de concreta: “…Pai… sa vedem, TU cum ai putea sa faci! Ai putea sa-i tai 3/4 dintr-o bucata stricata de plaman unuia de face parte din acest Guvern in caz de nevoie! Hmmm… Nu ai putea! Asa cum te cunosc IO…, nu te-ar lasa inima!”
    2. Exista cazuri (putine sau nu…, nu sunt eu in masura sa trag concluzia!) de doctori care au stiut sa ia atitudine. “Posesorul” acestui spatiu este unul dintre ei. As mai putea numi repejor fo 2:
    -- mie-mi “place” de doctoru’ deputat Ciuhodaru (chiar de nu sunt de acord cu domnia sa in privinta serviciilor SMURD), care a ales sa se-mparta intre Camera de garda a Spitalului de Urgente Iasi (unde trateaza tot soiul de oameni necajiti,accidentati, sinucigasi, etc.) si Camera (de garda!) Deputatilor (unde incearca “sa taie-n carne vie” si “opereaza raul de la radacina” -- politica). Prezenta domniei sale in randurile deputatilor ar trebui sa fie de bun augur pentru aceasta tagma.
    -- un al doilea… a oprit operatia (suparat fiind de produsele foarte proaste achizitionate), si si-a chemat Directorul spitalului in care lucra sa-l asiste pana la final. Sa vada “cu ochii lui” ce materiale a achizitionat, sa vada singur de ce rata infectiilor post-operatorii crestea. Cred ca daca tot mai multi doctori ar lua astfel de opinii, si nu ar mai “suporta” astfel de stare de mojicie, prin care s-a gasit o modalitate de a mai baga un ban in buzunar de catre organizatorii de licitatii, ar fi un mare plus.
    3. Exista un film… pe care eu l-am vazut de curand! Unii… poate l-au vazut, dat fiind ca acesta a aparut in 2009. Pentru cei ce nu au apucat sa-l vada pana acum… il recomand. Filmul se numaste: TRIAGE (Triaj). Din distributie: Colin Farrell, Paz Vega, Christopher Lee. Exista acolo un doctor chirurg, care… Mai bine va las sa-l vedeti! (mi-am amintit de acest film in urma unei postari ce a urmat comment-ului meu).

  37. 37
    Osterhase says:

    @Anca
    -- Ok am inteles deja ideea: lovesti in pacient fiindca merita. Guvernul ar fi doar victima colaterala.
    -- In amenintarea cu demisia in bloc eu nu cred deloc, cum adica: “ne luam jucariile si plecam”. Amenintari goale.

    @Cristi Popa
    -- Nici mie nu mi se pare ok sa-i tratezi mai putin pe acei politicieni. Ar fi suficient sa-i tratezi exact la fel cu cei de rand, sa-i pui la coada sau sa-si care singuri in geanta frigorifica sangele pentru transfuzii. Greu de realizat insa chestia asta, ca depinde prea mult de un singur om.
    -- Atitudinile punctuale sunt de aceea cu atat mai mult de laudat. Cred ca ar fi util ca medicii sa stie ca unii dintre ei fac ceva ca se opuna, si sa stie si ce si cum. Altfel zis, popularizare (ca de mediatizare nu poate fi vorba).

  38. 38
    Anca says:

    @Osterhase — nu, n-ai inteles ideea. :)

  39. 39
    dadatroll says:

    Hai sa fim seriosi ce militieni aia erau chiar tampiti cum au crezut ca pot sa reziste cocosei aia in perete fara apa si mancare. Ces ei Ana lu Manole?

Leave a Reply


− 3 = six

Subscribe without commenting