sebastian-corn on Apr 24 2009
IOVIK – 0.3
3. Moderato cantabile
Privesc unul dintre rarele peisaje pictate de Iovik – liziera unei păduri sumbre, cu copaci conglomeraţi într-o uriaşă pată neagră, murdară, presărată cu tonuri cenuşii, ca
sebastian-corn on Apr 19 2009
IOVIK – 0.1 (foileton)
sebastian-corn on Apr 14 2009
mizu no kokoro
sebastian-corn on Apr 13 2009
INTEGRITATEA UNIVERSITARĂ (la români, nu altundeva…)
Buuun! I-auite ce lea dat pân cap celor de la Societatea Academică din România! Vai de moi şi de moi…. Cum deo-r fi îndrăznit să se agaţe de universitarii locali?
Hm…
Oare cum de şio-r fi permis să se iade cei care, în 71% din cazuri, ignoră regulile privitoare la plagiat? Păi, cei cu neseriozitatea asta? Universitarii români studiaza dă le sar capacele…. Doar no să se împotmolescă de nişte prevederi legale imbecile, băh, flaşnetari de societate academică!
Da’ cum de şiau permis academicii ăştia să pună ntrebări la numărul de articole ISI publicate de universitarii români? ‘ai? Ce? Suntem pă locu’ 67 în lume şi asta ne ajunge, ce mama mă-sii…. Ce? E lucru puţin să publici atâtea şi atâtea articole când, între timp, mai ai treabă… citeşte mai departe
sebastian-corn on Apr 11 2009
POPAS
visează la iesle
calul ce galopează-ntr-un cal
mâine soseşte
e mort ca un mort nenăscut
e orb ca pruncul în mamă
şi are gura cusută
e plin de săgeţi
miroase a ape
şi-ascultă o stea vâjâind cu-o ureche
ce sânge cât sânge ce sânge
ce bale cascadă de bale maree de bale
căci suliţa-i grea
toporu-ascuţit
şi spada luceşte
şi moare şi moare şi moare
calul cel mort galopând într-un cal
calul cel mort visând la o stea
calul cel mort săgetat-săgetat… citeşte mai departe
sebastian-corn on Apr 07 2009
POVESTEA VIEI
(Repovestirea unui basm cules de Vasile Popa, învăţător al lui Nicolae Labiş, basm analizat de Vasile Lovinescu în lucrarea: Interpretarea ezoterică a unor basme şi balade populare româneşti. Numele original al basmului este “Povestea Hiei”.)
sebastian-corn on Apr 01 2009
CUM M-AM ÎNTÂLNIT CU MINISTRUL BAZAC
Pentru o mai bună înţelegere a textului de mai jos, nu scăpaţi din vedere următoarea aserţiune: principalul nostru inamic sunt cei ce transformă dreptul de semnătură în uzufruct. Uzufructul poate fi financiar sau relaţional; din cauza acestui uzufruct, lumea se împarte în inşi care decid într-un mod profitabil şi în inşi care prestează activităţi profesionale. Trebuie să circumscriu problema, aşa că vă anunţ că situaţia de mai sus se aplică, în special, la realitatea românească.
