A început sub forma unei scrisori deschise adresate domnului ministru Bazac. M-am abţinut să scriu misiva preţ de o săptămână, doar pentru a încerca să păstrez un ton cât mai echilibrat. De ce un ton echilibrat?
Pentru că problemele pacienţilor merg mână în mână, în opinia mea, cu problemele medicilor.
Credinţa mea este că, în condiţiile date, problemele pacientului român nu au cum să fie rezolvate. Alături de problemele pacientului român, nici problemele medicului român nu au cum să fie rezolvate. Nu cu aceste reguli. Nu cu personaje care dirijează sănătatea de pe poziţii politice. Mi-am justificat acest punct de vedere în scrisoare şi în discuţia cu d-l Victor Ciutacu, aşa că nu mai revin.
Problema de acum, însă, sună astfel: o să ne rezumăm doar la scrierea, citirea şi comentarea unei scrisori deschise? Aveţi idee câţi suntem, pacienţi şi medici în egală măsură, nemulţumiţi de mizeria denumită sistemul sanitar românesc? Ştiţi câţi de mulţi sunteţi cei care au comentat sau care aţi trimis mesaje, ştiţi cât de mulţi sunteţi cei care aţi lansat acest mesaj mai departe, ştiţi cât de mulţi l-au citit şi mai ştiţi că toţi cei ce au parcurs rândurile acestei scrisori deschise, pacienţi şi medici deopotrivă, sunt animaţi de silă, neputinţă, frustrare, greaţă şi furie la adresa a ceea ce ar trebui să fie o ofertă profesională decentă pentru practica medicală?
Cred că a sosit momentul să coagulăm o poziţie publică vizavi de mizeriile pe care le vedem. Iar asta n-ar trebui să se petreacă din tabere separate. Întâmplător sau nu, pacienţi şi medici, în egală măsură, avem aceleaşi interese. Întâmplător sau nu, practicienii din România ca şi colegii noştri emigraţi, avem aceleaşi interese – fie şi numai pentru faptul că medicii aflaţi în afara graniţelor ţării au lăsat aici rude şi prieteni. Întâmplător sau nu, toţi cei care au citit sau care au comentat aici suportă şi vor suporta deciziile unor autorităţi care au provenit din întreg spectrul politic românesc. Nu a greşit dreapta, nu a greşit stânga, nu a greşit centrul. Au greşit, cu ştiinţă sau nu, absolut toţi.
Lucrurile n-ar trebui să rămână aici, dacă într-adevăr dorim altceva. Iar discuţiile noastre de pe bloguri sau din studiouri nu ţin loc de o ieşire la rampă a societăţii civile. Dacă nu ne vom manifesta nicicum şi dacă nu vom încerca să trăim, cu adevărat, în anul 2009 – ne vom reîntâlni şi peste zece-douăzeci de ani, tot prin studiouri şi tot prin displayuri, ca să ne plângem că sistemul sanitar e la pământ şi că nimeni nu are controlul banilor de la Casa de Asigurări şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi despre care nu ştim nimic mor prin spitale, prin salvări sau, pur şi simplu, acasă.
Ieşim afară din computere, doamnelor şi domnilor?
p.s. – mai sunt 79 de zile până la ieftinirea medicamentelor, după calculele domnului Bazac. Îi urez succes sincer în aceste demers.
Felicitari in primul rand pentru curaj….multi nu au curajul sa iasa in fata si sa spuna adevarul despre lipsurile din sistem iar cand o fac, nu-i aude nimeni.
Simtind dezamagirea din sufletul unui medic ce spune in mesajul dumnealui ca “sute de oameni scriu cu ura ,nu se gaseste macar unul care sa multumeasca pentru ca s-a vindecat” , m-am hotarat sa va scriu acest mesaj.
Sunt o persoana careia, la varsta de 28 de ani, viata i-a fost salvata de catre un medic ginecolog (operatie de cezariana!)care isi facea meseria intr-un mic spital din provincie – va imaginati cu ce aparatura si materiale! ( D-zeu sa-l odihneasca in Pace!)
Si asta nu e tot : imediat am fost diagnosticata cu o boala cronica (ciroza hepatica !) de care “are grija” , de 22 de ani , un medic extraordinar de la Spitalul Colentina din Bucuresti, un adevarat profesionist , un OM MINUNAT!
Nu stiu daca s-ar bucura sa-i scriu acum numele , dar stiu ca acesta este rostit in rugaciunile mele si ale familiei! Pentru ca exista astfel de medici VA MULTUMESC SI VA STIMEZ!
ESTE SAMBATA SEARA; SUNT LA SPITAL SI SCRIU SCRISORI MEDICALE, RETETE, FOI DE OBSERVATIE – NU SUNT DE GARDA; TOATA SAPTAMANA AM PLECAT DE LA SPITAL LA 17-18.00; MA SIMT HAITUITA DE HARTII, DE PRESA, DE PACIENTI, DE SISTEMUL SANITAR; IMI PLACEA SA FAC ACEASTA MESERIE
Felicitari pentru atitudineA si curajul de a spune lucrurile asa cum sunt in tot sistemul!!!Nu stiu cum putem schimba situatia dar fiind mai multi, poate si ideile bune se vor aduna si vom putea actiona pentru ”ca sa mutam muntele ”. trebuie sa ne unim ;cei din afara profesiunii nu inteleg esenta ei!
Cu multa Stima,
Georgeta
Cred c-am exagerat cu “non-up-to-date”-ul meu, mai ales ca fac parte din…sistem. Un soi bizar de instinct de autoaparare psihologica (combinat cu o lehamite greu de cuprins in cuvinte) m-a facut sa nu ma mai tin la curent, de destula vreme, cu realitatile socio-economico-politico-medicale de la Romanica…Simteam ca e o pierdere inutila de energie, ca neputinta va fi coplesitoare, ca nimic nu mai poate fi, de fapt, schimbat. Nu cred in salvari generale, cred intr-o multime de salvari individuale, care, cu cat sunt mai multe, puzderie, cu atat se vor putea intinde in pata de ulei, vor putea mima salvarea generala. Poate ca ma-nsel.
Deci: habar n-am despre ce emisiune vorbiti, habar n-am cine e dl. Ciutacu, scrisoarea deschisa a ajuns intamplator si in mail-ul meu (ma rog, de la prieteni) si o consider un demers responsabil si cumva romantic (in sensul cel mai bun al termenului!) al unui coleg pe care-l respect, solidaritatea care se iteste din mesajele de mai sus imi da o oarecare (naiva?!) satisfactie, DAR, ce inteleg ca e mai important e ca se pregateste o…ACTIUNE ! Uau! de cata vreme n-am mai strigat, ragusind, pe strazi…Glumesc doar pe jumatate. Ma pune si pe mine cineva la curent? Multumesc!
P.S. Chiar crezi, Impricinatule, ca dl. ministru a citit intreaga ta scrisoare?! Un text atat de lung, de compact, de complex?! Trebuie ceva antrenament pt. asta, sa recunoastem…Ceva ma face sa cred ca nu-l are.
doream sa spun ca sunt de acord cu aceasta COAGULARE publica, venita din ambele tabere.
UITA-TE – DRAGA PESIMISTULE – PE http://www.anti-protan.ro. Aici a fost la un moment dat un vot public. Lista respectiva, daca intrunea un nr de voturi urma sa ajunga la comisia europeana.Cred ca din atatea minti luminate se va gasi cineva care sa vina cu o idee si in cazul acesta.
Daca stam toti si ne plangem ca nu putem face nimic nu cred ca putem ajunge la un rezultat
Am facut referire, mai sus, la cei care au comentat negativ aceasta idee a “coagularii”.
Nu sunt nici eu de acord cu sistemul sanitar, nu ma pot plange ca am avut probleme cu cadrele medicale, dar am evitat pe cat posibil sa merg oriunde. Daca din intalmpare am ajuns “oriunde” sau poate am fost sa vad pe cineva…..nu mai comentez ca as avea ce comenta.
Am intalnit medici extraorinari, dar s-a intamplat sa vad la un medic ca nu avea nici macar notiunea de cod deontologic, parca nu auzise de acest cuvant. Pentru acest medic consider ca nu se cade sa “dau foc la o padure intreaga”. Dar, din pacate unii vad in medic intreg sistemul si ca drept urmare el este vinovat pentru tot.
LA NOI TREBUIE URGENT SCHIMBAT SISTEMUL ACESTA IMPUTIT SI CARE NU ESTE DELOC IN FAVOAREA PACIENTILOR SI A CELOR CARE PLATESC LUNAR UN PROCENT LA CAS.
DE 11 ani platesc acest imputit de CAS – scuze, dar simt ca inebunesc- si eu pana in prezent am facute analizele numai la laboratoare si cabinete private unde nu am platit cu bani de la CAS.
LA CATE LABORATOARE ACREDITATE RENAR POT MERGE SA-MI FAC ANALIZELE CU TRIMITERE DE LA MED. DE FAM. SI SA NU PLATESC?
Analizele care erau obligatorii – cu bonurile alea, care la mine nu au ajuns- puteam sa le fac la un laborator care sa-mi confere siguranta rezultatelor?
DACA TOT NU ERAM TRIMISI LA UN LABORATOR ACREDITAT, DE CE ACEL DN MINISTRU A MAI CHELT. NISTE BANI??????
As dori ca sa existe un alt sistem in ce priveste modul de administrare a sumelor care pleaca catre CAS. Nu sunt de acord sa platesc atat de mult pe luna si eu sa nu beneficiez in nici un fel de, pana la urma, drepturile care le am.
Eu as dori sa pot incheia un contract cu o clinica privata unde sa mearga acel procent (care acum merge la CAS) catre aceasta clinica, sa fiu instiintat macar trimestrial de suma care o am in contul lor. Probabil aceste clinici private ar trebui sa contribuie la CAS cu o parte foarte mica din procentul care-l viram noi, asta si pentru ca este foarte posibil sa nu am nevoie de interventie atat de costisitoare poate toata viata, practic ar fi ca o asigurare. Dar prin “asigurarea” asta care o platesc la CAS nu am NICI O ASIGURARE.
Bine aici este o mica parte din ceea ce as avea de spus, sau cum vad eu lucrurile si cred ca asa ar fi bine pentru toata lumea.
Nu am stat sa analizez aceasta problema in amanuntit, deoarece nu face parte din sectorul meu de activitate si nici timpul nu-mi permite, dar daca pot face ceva va stau alaturi.
Cred ca am prea multe de comentat, multe adunate pana acum la adresa sistemului si am inceput sa le insir si tot as insira, sper ca mesajul meu sa i faca pe cei care plang sa inteleaga faptul ca nu rezolvam nimic daca doar stam si plagem. Valabil in orice domeniu.
Si totusi … mai am o ? Sa fii altruist se invata in scoala? Poate fi dobandit? …
Buna ziua,
In primul rand felicitari d-lui doctor care a avut curajul sa faca o ,,incizie” curata si pertinenta in acest ,,minunat” sistem.
Am citit deasemenea si comentariile de pe blog, dar am o nelamurire, in ceea ce priveste metoda de corectare a acestor hibe?
Concret, mi-ar placea sa vad un plan de genul – sistemul de sanatate mai are nevoie de – 5000 medici, 3000 cadre medicale, specializari diverse, pentru ca sa poata face fata numarului de pacienti si cazuisticii diverse.
Apoi, ce ar trebui sa facem noi ca si pacienti, sa va sustinem? Eu sunt de acord oricand sa platesc o asigurare medicala mai mare, decat sa merg de fiecare data la cabinete particulare si sa platesc sume destul de mari, le stie toata lumea, in speranta ca problema mea va putea fi rezolvata…din pacate nu a fost asa de fiecare data …
In rest, stiu ca medicii din spitale muncesc foarte mult, cei de familie la fel dar sper deasemenea sa se schimbe ceva in bine…
Astept…
Super tari medicii din Deva !!! tot respectul!!! cred ca ziaristii isi baga unghia-n gat…am vazut acum comentariile de pe un post de tv…evident, se citea frustrarea in vocea ziaristei care comenta si care tot repeta despre cazurile DESCOPERITE DE PRESA, cu medicii care si au neglijat pacientii! bine ca fac ei , ziaristii, mare branza, si sunt ei cinstiti!!
mama Doamne, ca nu gasesti unul care sa nu fie supus vreunui partid sau “mogul”, da stiu sa arunce cu oua stricate in altii….RUSINE!
ia nu mai vedeti voi firul din ochii altuia, ci uitati va la parul din ai vostri!
BRAVO, DEVA!
Domnule Doctor,
Ma bag si eu in seama cu un comentariu; sper sa nu va deranjeze acest lucru.
Ca un fost colaborator al dvs ( nespecialist), intr-un spital destul de prapadit ,imi amintesc cu placere de noptile petrecute impreuna cu dvs in garzi
Asadar, cunoscandu-va poate mai bine decat toti cei care au scris mai sus, nu m-a mirat faptul ca ati avut curajul sa adresati aceste randuri catre dl ministru. Este ceva in stilul dvs, daca-mi permiteti!Cand citeam, imi venea sa plang ( din cauza realitatilor pe care le surprindeti) dar si sa “rad”( haz de necaz, ca romanu’), in acelasi timp, gandidu-ma prin ce am trecut – personal – in relatie cu sistemul sanitar si cu medici din Romania (Bucuresti).
Sunt- intr-un fel- implicat in acest sistem, pentru ca ma ocup sa-i furnizez cate una, alta, lucruri pe care sistemul nu prea are bani sa le plateasca :).
Dar, dpdv personal, cum spuneam, iata doua cazuri traite de mine (ai mei, de fapt):
1. tata a fost tratat de hernie transhiatala timp de cca sapte luni ( in 2003) iar in feb 2004 a facut un infarct miocardic f mare ( intins, deficienta de “pompa” majora – sper ca nu folosesc termenii gresit, iar daca da, scuze!) si in final a murit subit, la 69 ani, fara sa mai apuce un by-pass;
2. Fiica mea – fractura dubla de antebrat stg – ap gipsat – il intreb pe medic de Rx de ctrl si imi spune “nu, peste trei sapt!” Cand radiusul era deja angulat cca 20-25%, prono-supinatie redusa cu 50%. Finalul: am scos cca 5000 Eur si am operat-o in Franta ( medic roman, NB!) prin metode minim-invazive, si se pare – cel putin deocamdata – ca totul va fi OK. Oricum , prono-supin este acum aproape completa, nu mai risca artoze de cot, pumn, umar sau vreo fractura accidentala.
Intrebare: Cu tata nu am avut ce sa mai fac, cu fi-mea am fost norocos ca am avut cu ce, cu cine, unde….! Dar cine nu are, ce face? E devina si sistemul dar, oare, doar el?
Ca si dvs, nu astept raspuns de la ministru. Dar cred – ca nespecialist – ca operatia fica-mi se putea face si aici. Problema este ca nu am mai avut incredera necesara…..cum bine spuneati in scrisoare!!Nici in sistem, nici in medic!
Toate cele bune!