Era vorba să nu bag nimic azi, da’ n-am cum să mă abţin…. Scriam io într-un post recent (mai pe la sfârşit!), că nişte băieţi au nevoie rapidă de bani, motiv pentru care l-au învăţat pe un amic de-al lor care a pierdut o licitaţie legală, să bage o contestaţie majoră la respectiva licitaţie. Chestia asta le permite nevoiaşilor de bani să şunteze legislaţia până ce se organizează o nouă licitaţie la care va câştiga, cine altul, chiar amicul lor care a băgat contestaţia. Vreau să spun că, timp de v’o trei luni, o să devină legal ca nevoiaşii să cumpere direct dă la contestatar acele itemuri care NU au câştigat licitaţia. Şi, ca să fie mai clar, credeţi-mă că vorbesc de fuaaarte mulţi bani – sunt echivalentul în bani al tuturor firelor chirurgicale utilizabile într-un spital cu peste 250 de paturi de chirurgie.
Buuuun! Prin urmare, au făcut nevoiaşii neşte hârtii pe care să le semneze neşte proşti – unu’ dintre proşti fiind io, că doar nu ierea să-şi facă loc liber în jur cu numele lor, nu? Semnaţi voi, băh, tembelilor, că noi suntem de-a dreptul plecaţi în concedii în vremea asta şi, nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu ne miroase!
Iar io am fost atât dă prost, încât NU AM SEMNAT hârtia pă care mi-au pus-o iei supt nas (prin interpuşi, fireşte!), fiind respectiva hârtie uşor dă adus în instanţă ca fiind ilegală (pă bune! – nu respectă legea licitaţiilor publice!) .
Ei, şi ce credeţi că s-a întâmplat după aia?
Am început să am inspecţii peste inspecţii în serviciu… Da’ multe, băh. Inspecţii făcute aşa… la mişto pasămite… Că să vedem aia, că să vedem ailantă… ah… mda. N-a ieşit nimic rău până acum, da’ io încă aştept. Aştept cu mult enteres, pen’ că i-am şi "anunţat" (cine lucrează în colective mari, ştie cam în ce fel) i-am şi anunţat că n-o să le scot castanele din foc şi cu semnătura mea, că aplaudaci, au ei destui…
Ca dovadă, o grămadă de nume grele au semnat hârtia cu iz ilegal uite-aşa (snap my fingers!).
Băh, ce ţară e asta, băh?
Până aflu, o să aştept, ce să fac, să-i văd pă Poooook! şi pă Activist 2008 dă ce mai sunt în stare…
te lupti …adica de fapt doar stai deoparte…cu morile de vant. Raspuns la intrebare: Romania:)))))tara in care primul gand al romanului disdemorning este nu :"ce sa mai fac eu azi ca sa ramana bun facut", ci: "ce sa mai fur eu azi, ca sa nu fure altul inaintea mea"
Asta este, a fost si va mai fi inca multa vreme Tara lui Papura Voda!!! :))
măi, aşa o fi, da’ io nu vreau să semnez mizeria aia! şi n-o s-o semnez! adică, furi, ok, da’ ţi-e frică să furi pă muşchii tăi?
he…pai si daca peste t’spe ani s-o naste Tepes si cere socoteala…atunci ei pe cine’sa dea vina?
mda… chiar aşa, pă cine să dea vina? acuma, io le-am spus "nevoiaşi", da’ să nu vă gândiţi că ar locui pă la Cuca Măcăii, în v’un bordei… Sunt fericiţii posesori ai unor proprietăţi frumuşăle – să fie sănătoşi, că de proprietăţile lor mă doare în cot!
da’ mă înfurii când îi văd că:
a) sunt ipocriţi (să-i vezi cum plâng pă umărul ţărişoarei….)
b) n-au sânge în instalaţie – sunt haiduc şi fac ce vreau, ce kilu’ meu…
c) bat şaua ca să priceapă iapa. iapa, adică io, deci iepul?!?!
Ce-mi place cand au si doctorii probleme muahahahaha!
Nu stiu daca le si meriti 😀
Deci sisitemul sanitar suks si ii urasc pe aia care te trateaza de parca ai fi rob pe mosia lor… noroc ca eu merg numai la neni doctori si is niste injeri (aia la care merg io: medicul de familie, ginecologul si dintaru) si ii iubesc. Da’ nu dau nume ca e cunoscuti si dupa aia veniti cu totii la ei si trebuie sa stau eu pe la cozi.
Pup doctoru nacajit!
săr’na, rus! numa’ că io rămân cu pupatu’ (niam-niam!) da’ tu rămâi cu banii daţi (ca şi mine!), pen’că ăştia, dân ce bani crezi tu că vor să cumpere? dân bani proprii, cumva?
Noooo….
sa nu semnezi, dom’ doctor…ca nu e in regula.
vorba matale…nu-ti trebe neshte arsuri de la castane incinse.
stai ghinisor.
sa te inspecteze pana li se face rau…matale sa te tii tare pe pozitie.
@ vio : n-am semnat! iar nevoiasii de acum sunt urmasii de familie ai activistilor de pe vremuri (sau ai unor generali…)
stiu ca e belea mare cu doctortu’ si n-ai timp sa te uiti in urma, da ma roade curiozitatea: nevoiasii o fo’ activistii da pa vremuri, ca aia facea asa? Zic si io ca inah, sarind gap-ul dintre generatii:NU SEMNA!