A început sub forma unei scrisori deschise adresate domnului ministru Bazac. M-am abţinut să scriu misiva preţ de o săptămână, doar pentru a încerca să păstrez un ton cât mai echilibrat. De ce un ton echilibrat?
Pentru că problemele pacienţilor merg mână în mână, în opinia mea, cu problemele medicilor.
Credinţa mea este că, în condiţiile date, problemele pacientului român nu au cum să fie rezolvate. Alături de problemele pacientului român, nici problemele medicului român nu au cum să fie rezolvate. Nu cu aceste reguli. Nu cu personaje care dirijează sănătatea de pe poziţii politice. Mi-am justificat acest punct de vedere în scrisoare şi în discuţia cu d-l Victor Ciutacu, aşa că nu mai revin.
Problema de acum, însă, sună astfel: o să ne rezumăm doar la scrierea, citirea şi comentarea unei scrisori deschise? Aveţi idee câţi suntem, pacienţi şi medici în egală măsură, nemulţumiţi de mizeria denumită sistemul sanitar românesc? Ştiţi câţi de mulţi sunteţi cei care au comentat sau care aţi trimis mesaje, ştiţi cât de mulţi sunteţi cei care aţi lansat acest mesaj mai departe, ştiţi cât de mulţi l-au citit şi mai ştiţi că toţi cei ce au parcurs rândurile acestei scrisori deschise, pacienţi şi medici deopotrivă, sunt animaţi de silă, neputinţă, frustrare, greaţă şi furie la adresa a ceea ce ar trebui să fie o ofertă profesională decentă pentru practica medicală?
Cred că a sosit momentul să coagulăm o poziţie publică vizavi de mizeriile pe care le vedem. Iar asta n-ar trebui să se petreacă din tabere separate. Întâmplător sau nu, pacienţi şi medici, în egală măsură, avem aceleaşi interese. Întâmplător sau nu, practicienii din România ca şi colegii noştri emigraţi, avem aceleaşi interese – fie şi numai pentru faptul că medicii aflaţi în afara graniţelor ţării au lăsat aici rude şi prieteni. Întâmplător sau nu, toţi cei care au citit sau care au comentat aici suportă şi vor suporta deciziile unor autorităţi care au provenit din întreg spectrul politic românesc. Nu a greşit dreapta, nu a greşit stânga, nu a greşit centrul. Au greşit, cu ştiinţă sau nu, absolut toţi.
Lucrurile n-ar trebui să rămână aici, dacă într-adevăr dorim altceva. Iar discuţiile noastre de pe bloguri sau din studiouri nu ţin loc de o ieşire la rampă a societăţii civile. Dacă nu ne vom manifesta nicicum şi dacă nu vom încerca să trăim, cu adevărat, în anul 2009 – ne vom reîntâlni şi peste zece-douăzeci de ani, tot prin studiouri şi tot prin displayuri, ca să ne plângem că sistemul sanitar e la pământ şi că nimeni nu are controlul banilor de la Casa de Asigurări şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi despre care nu ştim nimic mor prin spitale, prin salvări sau, pur şi simplu, acasă.
Ieşim afară din computere, doamnelor şi domnilor?
p.s. – mai sunt 79 de zile până la ieftinirea medicamentelor, după calculele domnului Bazac. Îi urez succes sincer în aceste demers.
stiti bine ca vor/vom veni. insa trebuie o foarte buna organizare.
florine, acuma am revăzut emisiunea si i-am listat transcript-ul si sora-mii. sintem linga tine!
se naste un murmur si din randurile medicilor de familie,care va deveni un strigat la fel de disperat ca al dv.
http://www.petitieonline.ro/petitie/memoriul_medicilor_de_familie_din_botosani-p35682052.html
asa ca,lucrurile incep sa se coaguleze si probabil ca ne putem organiza pt a demonstra cine suntem si ce forta reprezentam.daca am tacut din modestie,bun-simt,umilinta sau prostie,chiar ca nu stiu. dar se pare ca s-a atins pragul limita al suportabilitatii si asta ne va impinge la actiune.
Pai, Dom Doctor, la cati bolnavi sunt in tara noastra, daca iesim cu totii si ii avem si pe medici alaturi de noi va dati seama (ma adresez cu a doua plural pt ca ati devenit deja o vedeta, nu va suparati, e de bine :)) ca o punem de o revolutie?
Ati observat ca am scris “de o” si nu”de o noua “.
am observat, viorica! dar, te rog, spune-mi pe nume, ca inainte, că doamne fereste, mi s-o urca vedetismul la cap! 🙂
domle, io imi aduc persoana fizica daca facem protest. doar ca trebuie formulate niste cereri clare si posibile.
Ca bine zice Simina. Facem protest, iesim din computere, din ecrane, de dupa pseudonime, dar trebui sa fim structurati si precisi. Daca “ei” n-au stiut ce si cum sa faca, noi trebuie sa stim ce si cum sa cerem.
Si pentru asta de mare ajutor ar fi cineva care cunoaste sistemul, a trecut printr-un curs d-ala de management medical, e-n stare sa vada mai mult de vecinatatea imediata.
Ce zici, doctore? Cum facem? Noi cu muschiu’, dara mintea?
Oricand, Doctore, oircand… Doar sa fluieri si venim.
sunt alaturi de tine, dom’doctor.
de tine si de ceilalti trei doctori “adevarati” pe care i-am intalnit io pan’ spitalele astea amarate din romania.
p.s. ce pacatele mele o mai insemna la nivelul anului 2009 “societatea civila”?
pai… cred ca trebuie sa reinventam termenul, inah…
Iesim!
Traiasca devirtualizarea!
Domnule Doctor, va felicit din toata inima pentru initiativa si curajul dumneavoastra!!! sunt medic rezident si m am gandit de multe ori sa plec din tara, pt ca nu stiu ce voi face cand termin rezidentiatul….insa adevarul este ca NU mi doresc sa plec! as vrea sa raman aici, sa profesez, imi place ceea ce fac….insa m am saturat sa vad cum suntem batjocoriti de toata lumea, mai ales de politicieni si mai nou, de politicieni cu diploma de medic, dar care habar nu au ce inseamna sa fii de fapt MEDIC!
sper ca, intr un final, sa fim solidari cauzei noastre si sa nu ne mai lasam calcati in picioare, sa stim sa ne sustinem drepturile. As vrea sa vada toata lumea ca nu vrem sa fim niste medici prost pregatiti, ca venim acasa de la spital si punem mana pe carti si citim, ne documentam, mergem la congrese, facem lucrari….insa lumea, si mai ales politicienii, stiu cat de scumpe sunt toate acestea? o carte costa minim 50 euro, taxele la congrese la fel, lucrarile la fel…performanta cere bani! sunt convinsa ca toti vrem sa fim cat mai buni in domeniu, dar avem nevoie si de sprijin, nu doar de acuzatii…atat eu, cat si colegii mei stam in spital cat este nevoie, am stat si pana la orele 19:00, fara sa apuc sa mananc ceva toata ziua, tocmai pt ca vrem sa vedem cat mai multe cazuri, sa fim pregatiti cat mai bine…si atunci, de ce sa se uite lumea la noi cu neincredere?? pt ca unii politicieni vor sa si faca o imagine buna de pe urma ponegririi breslei medicale?
nu vreau sa fiu inteleasa gresit, este foarte bine sa se faca ordine si medicii care nu si fac datoria s nu aiba ce cauta in spitale, dar cred ca problema a fost abordata eronat si, la fel cum spune Dl. Doctor Florin Chirculescu, s a ajuns la invrajbirea pacientilor si a medicilor care se privesc cu neincredere. dar am incredere ca vom gasi o rezolvare…nu atat Ministerul, cat mai ales noi, oameni simpli, medici si pacienti…
Nu strica putin aer pentru o cauza nobila mai ca o facem in primul rand pentru noi…nu cunosc pe nimeni care sa nu fi intrat macar odata in spital…cand spuneti, Constanta semneaza prezent.
spune unde, cand si cum. parca asa era vorba
Asa e, domnule doctor…Sunt rezidenta de numai doi ani, insa deja sufocata de” sila, neputinta, frustrare, greata si furie”. Anul asta m-am hotarat sa plec din tara definitiv, insa demersul dumneavoastra imi mai da o gura de aer. Sper din tot sufletul sa nu ramana doar atat, o gura de aer. Va multumesc si va sprijin intrutotul.
Domnule doctor, eu nu sunt genul care protestează. Dar de data asta, dacă daţi semnalul, vin. Şi cu mine, tot cartierul.
Pai, dragule, am o problema de identitate, sa-ti zic pe nume mi-e ca se supara sotul, ca-l cheama la fel, sa-ti zic pe pseudo nu-mi vine. Aha, am gasit: Impricinatule! 😀 Cat despre vedetism, ce sa zic, imi placu devirtualizarea asta unilaterala. Ma bate gandul sa povestesc despre experientele mele multiple cu spitalele, dar ar iesi de un roman si inca nu ma hotarasc.
Am scris deja la “scrisoare ” ca am publicat linkul la articolul http://google-viorica.blogspot.com/2009/02/moartea-d-lui-lazarescu-varianta-nipona.html
@ Tapirul Vezi ca a mai reclamat cineva ca scrie “trimite comntariul”
nu sint circotas, insa doar o adunare, manifestatie etc de mii de oameni=pacienti si medici nu cred ca va rezolva prea multe, din nefericire. si nu stiu ce ar rezolva!
Florin sunt cu tot sufletul alaturi de tine,sistemul medical romanesc este unul prost conceput si condus,hai sa lasam tendintele belicoase si sa incercam sa rezolvam situatia pe cale amiabila.
Ma refeream la chestia cu iesitul in strada si cu impartitul pumnilor la guvernanti desi o merita.
Nu ma refer la o adunare/demonstratie, Catalin, pentru ca nu ar rezolva nimic, intr-adevar. Dupa cum intreba si Inah, mai devreme, “care societate civila”, cam despre asta gandesc eu acum – despre o reinventare a acestei “institutii” pe plan local. Cred ca targetul il am in minte (trebuie sa gasesc o formulare adecvata) – mai imi trebuie sa definesc o structura embrionara care sa duca targetul mai departe.
Da-mi putin timp, Catalin! Vad ca mai ma ajuta unul-altul… Poate nu iese nimic…
Dar si daca iese!
Domnule Doctor,
fac de 25 de ani medicina, si nu imi amintesc ca vreodata sistemul sa nu fie subfinantat.Dar s-a ajuns acum sa fim priviti ca niste criminali cu diploma.Nu imi vine sa cred cand vad ca pe site-uri de tipul”Bursa spagii in spitale”unde sute de oameni scriu cu ura,nu se gaseste nici macar unul care sa scrie”eu am fost la doctorul X, m-a trata, nu a cerut nimic,m-am facut bine,ii multumesc”.Eu am in fiecare zi pacienti,nu putini,care nu imi dau nimic-evident ca nu le cer-si care pleaca de la mine multumindu-mi.Uni chiar imi spun ca se roaga pentru sanatatea mea.Ei bine,unde sunt acesti pacienti?De ce tot ce apare pe bloguri,siteuri,la televizor sunt doar oameni nemultumiti sau rudele celor morti?cum Dumnezeu chiar nici un pacient nu este multumit de nici un medic?Toti suntem niste nemernici?
M-am infiorat cand v-am auzit aseara zicand “Si ce era sa fac, sa tac? Pai, as fi devenit complice!”. Sunt alaturi!
Sunt aici, pentru protest, petitie, idei si cu speranta.
Vin de la conferinta lui Puric despre “Omul frumos”. Domnule Doctor, dumneavoastra sunteti un Roman frumos!
dau si eu de veste la cei ramasi acasa sa se alature. asteptam semnul si ideea. am incredere ca veti gasi calea cea mai potrivita
Domnule doctor, trebuie sa va marturisesc ca aveti tot respectul din partea mea. Si mai nou, din partea multor colegi, pe care nu ii cunoasteti. Nu e putin lucru ca un sef de sectie dintr-un mare spital de urgenta din Bucuresti sa ia o astfel de atitudine. Stim prea bine atitudinea de autosuficienta a tuturor ce au o functie de conducere in sistemul sanitar.
Ideea e ca ati produs un buzz cu o amplitudine destul de mare printre colegi, majoritatea confruntandu-se cu situatiile descrise de dumneavoastra. Insa, atat timp cat mesajul nu va fi mediatizat in continuare si nu se va incerca sa i se dea o forma legala si oficiala, isi va pierde din intensitate.
Sunt surprins ca alte televiziuni nu au fost interesate de mesajul dumneavoastra, insa raman la vechea mea parere ca media este interesata doar de sange, nu si de problemele reale ale unei situatiii, in cazul de fata sistemul sanitar.
Sa stiti ca daca intr-adevar vreti sa mergeti mai departe si aveti puterea, sunt multi colegi care va sunt aproape.
Cu respect,
Dr. Liviu
@Mihaelas
Daca o sa spun aici cat sunt de recunoscatoare medicului Radu de la spitalul ministerului de justitie (fostul Sahia) care m-a scos din morti, ca sa zic asa, fara spaga, am platit doar contravaloarea consultatiei la cabinetul particular de unde m-a chemat urgent a doua zi la spital, e bine? Sau despre dr Dutzulescu de la Institutul Oncologic?
Si cat sunt de recunoscatoare tuturor celorlalti doctori carora a trebuit sa le tin conferinte despre faptul ca stiu cat sunt de prost platiti si-i rog sa primeasca “atentia”, raspunzandu-mi-se uneori “aveti dreptate ca nu suntem platiti cat trebuie dar nu d-voastra ar trebui sa indreptati asta”!
Draga Impricinatule, de ce comentariul anterior asteapta moderare?
Hmm.. coagulare. Vedeam mai an un reportaj despre un secretar de stat care isi hranea familia extinsa prin intermediul unei firme-fantoma ce se ocupa cu repararea spitalelor. Evident, ca nu repara nimic, iar cand a vazut camera a inceput cu semantici. A fost dat afara/bagat la puscarie acel secretar de stat? Era de prin Ardeal, baiatul.
Spune-mi si mie cand romanii s-au coagulat pentru ceva in ultimii 20 de ani. Cel mult la o inmormantare, o cadelnita, “vesnica pomenire”…
Sa iti mai dau un exemplu, de care ai pomenit si tu: dati-i jos pe toti din Carol Davilla cu CV-uri contrafacute.
Daca vrei sa ai un sistem functional, trebuie sa incepi cu maine. Iar maine este in scoli. Apoi, luate la puricat toate contractele pentru farmaceutice, scule de orice fel.
Restul, sunt povesti, furtuni in pahare cu apa, republici ploiestene. Old news. Nu se va angaja nimeni intr-un sistem mafiotizat, format de cercuri concentrice. Sau se va angaja de nevoie si va pleca cu prima ocazie, iar peste 20 de ani vom avea aceeasi discutie.
Da, iesim! Si sa speram ca reusim… Eu sunt student, termin in 3 ani. Incep sa inteleg ca sansele sa profesez asa cum speram se diminueaza, incep sa inteleg ca daca nu “iesim” si reusim, atunci va trebui sa caut sa “ies” din tara… Felicitari, succes si mult sprijin in randul studentilor UMFCD!
Domnule doctor, cred ca ati depasit etapa felicitarilor, asa ca va adresez un calduros spor la treaba 🙂 alaturi de echipa care simt ca se contureaza aici.
Imi permit sa ies putin din subteranele virtuale (unde am fost un martor activ) si postez cateva idei.
Acest deosebit demers inceput virtual si trecut in realitate il vad continuat, pentru inceput, intr-o campanie de constientizare si imagine. (Deci oameni buni, dati mai departe scrisoarea, printati-o, puneti-o la avizierul blocului, pe usa la alimentara; eventual faceti o varianta prescurtata, sau versificati-o sa devina balada populara, s-o spuneti la nepoti sau cand stati la coada la ‘compensate’…)
Pasul doi – organizarea societatii civile: nu-s necesare mitinguri si nici infiintari de ONG, deocamdata, ci mobilizarea resurselor latente existente deja. Puteti face un site dedicat pt ca informatia sa curga mai repede si sa fie structurata eficient. Minimalist, de lucru. Intr-o prima etapa va ajuta gasca d p net, apoi cu siguranta vor fi si altii, mai profi’ si mai abilitati…. Vad pe acel site si petitia.online de sustinere pt persoane fizice, si linkuri de la/catre toate organizatiile si asociatiile care vor sa se ralieze concret (adk sa puna osul la treaba). …Inscrierea si constituirea grupurilor de voluntari din fiecare localitatevcare are un spital sau o clinica. Organizarea mai incolo, deocamdata inscrierea.
Ce-i de facut? Multe… si, recunosc, cum nu stiu mare lucru din organizarea si normele sistemului medical romanesc, fac un exercitiu de intuitie, imaginatie dar si de logica pe alocuri.
In primul rand e nevoie de bani: pe langa actiunile gen teledon, ‘dati un leu pentru Ateneu!’ sau Operatiunea Piramidonu’? :), o prima solutie mai oficiala ar fi crearea cadrului legal pt donatii deductibile din impozit in genul http://www.doilasuta.ro aplicabile acum ONG-urilor; as pune si o variabila pt persoane juridice – anumite facilitati pt cei care sustin sanatatea; as cauta variabile de exploatat in legislatia sponsorizarii si mecenatului… Emiterea de titluri de stat cu directionare si clauze specifice… Cu siguranta sunt prin zona juristi cunoscatori si inventivi.
Mai vad o cutie (galbena?), draguta, standard… devenita un brand al cooperarii. Nu este cutia spagii, dar nici cutia milei, ci pur si simplu o alta modalitate facila de a dona niste fonduri exact locului pe care il frecventezi dpdv medical. Cutie fizica langa avizier, dar si o ‘cutie eletronica’, shortcut pe cont bancar, sms sau mai stiu eu ce. Evident, tre’ si niste norme locale.
O alta sursa – finantarea externa, aici sunt atatea de zis incat prefer sa tac, deocamdata.
In sistemul asta care crapa, nici nu stiu unde trebe’ lipit mai intai. Reurse umane, materiale, legislatie?…
As incepe cu sustinerea cadrelor medicale: trebuie facut ceva cu lefurile astea ireale si incredibile, pana nu pleaca toti din tara. Si trebuie facut ceva pentru alianta medic-pacient. Da’ acum ca sistemul e inamicul comun, deja exista un prim mare liant, nu-i asa? 🙂
Undeva, candva, si destul de sus, vad constituirea unui comitet civil (in sensul de apolitic) si tehnocrat, care sa supervizeze multe chestii… care sa-i reprezinte si pe medici si pe pacienti. Poate suna urat (iar comitete si comitii!!!), dar personal admir institutii gen BNR sau CSAT cu capacitati ample de interventie rapida :D, capabile sa impace si varza, si capra.
Cum aproape fiecare spital are si o biserica sau capela, vad o colaborare mai intru prietenie cu institutia de pe Dealul Patriarhiei care are o infrastructura ampla – orizontal si vertical… credibilitate, ceva finante si nu in ultimul rand, trecere la Sfantu’ Duh. 🙂
Mai vad o camera ‘verde’, undeva intre camera de garda si capela… nu neaparat pentru cei lipsiti de speranta, cat pentru cei aflati in asteptarea ei. E verde pt ca mi-as dori sa fie ceva gen terapii alternative si naturiste. (cateva mii de injuraturi medicale se indreapta acum spre mine, dar continuu ideea:)
As deschide portile institutiilor medicale pentru terapeuti voluntari din zona asa zis neconventionala. In anumite proportii, in anumite conditii si mai ales complementar actului medical clasic. In Occident exista o mai mare deschidere pentru asa ceva, nu vad de ce n-am incerca si noi mai ales la jalea care e si care este…
Oricum, per total si intru inceput (si ca sa inchei odata) cuvantul de ordine mi se pare voluntariatul.
Felicitari si spor la treaba tuturor celor care vor sa se implice!
da. societatea civila. “nu da spaga”. lol e understatement.
in occident te baga la puscarie pentru 1% din porcariile care se fac in romania. in occident, ministri se retrag cand li se descopera doar pentru niste taxe facute cam aiurea. in romania se defriseaza munti intregi si nimeni nu e vinovat.
hai sa fim seriosi macar 1 secunda. cutia milei, camera verde si balonul roz bon-bon pentru cel putin 1 minister implicat?!
“sistemul” e facut din toti. si se intampla ceva cand exista un vector nenul, numai ca romanii sunt buimaci din nastere. cum nu au reusit sa faca o autostrada in 20 de ani, de la cap la coada, cum tot de 20 de ani tot fac ba nu fac o catedrala mantuitoare de neam, tot asa vor face si o reorganizare a “sistemului”.
Felicitari, domnule doctor, pentru elocventa si in primul rand pentru curaj! Am fost nespus de incantat sa observ ca scrisoarea dumneavoastra a starnit un asemenea “buzz” mediatic. Banuiesc insa ca in acest moment aveti nevoie mai degraba de critica constructiva decat de laude, asa ca o sa va prezint, daca imi permiteti, cateva observatii:
– in Romania, dupa cum stim cu totii, nu exista un mecanism functional prin care deficientele unui sistem sau nemultumirile unei comunitati sa fie analizate si corectate. La sistemul politic ar fi inutil sa fac referire, insa ma tem ca societatea civila nu are nici ea instrumente de influentare a deciziilor politice, si, implicit, de rezolvare a problemelor pe care isi propune sa le rezolve. Cum se poate modifica acest status quo?
-mesajul dumneavoastra cuprinde foarte multe aspecte. Daca este sa il duceti dincolo de bloguri si tv cred ca ar trebui sa il distilati si sa va concentrati asupra catorva probleme esentiale. Spre exemplu, primul lucru care cred ca ar trebui promovat este auditul CNAS.
-trebuie sa luati in considerare si o miscare “grassroots”. Sunt probleme ale sistemului sanitar care pot fi rezolvate si fara implicare politica, daca exista suficienti medici care isi doresc sa schimbe lucrurile.
Inchei mentionand ca dispuneti de sprijinul meu neconditionat fata de orice veti incerca sa intreprindeti.
când Brucan ne-a zis ca românii au nevoie de dooj de ani să înveţe democraţie, au sărit toţi în sus (mi’a’c aminte Paler, Dumnezeu să îl ierte, ce atacat a fost). Io cred şi în ce zice WE, dar şi în ce vrea împricinatul.
Domne, eşim. Numa’ să-mi iasă postul in Iuropa, şi m-am prezentat. Grassroots, da, şi început cu mâine, da.
eu nu stiu exact ce vrea impricinatul. sa ne coagulam. ok. cum? in jurul a ce? pentru ce?
sa iesim din calculatoare? ok, am facut-o si pe asta, ca era sa pierd un semestru.
medicina nu e de grassroots, sorry. niciodata nu s-a facut asa, pentru ca medicul este in primul rand un techne. nu are cum sa fie de grassroots cand e vorba de CT, MRI si pharma.
Brucan a fost de fapt super-optimist. ceea ce e in Ro. nu este democratie, ci zoo. romanii maine ar da spoiala de democratie pentru o dictatura. orase intregi, zone intregi sunt sub astfel de guvernari locale. iar medicina nu are nimic de-a face cu democratia. romanii au avut medicina fara sa aiba nevoie de democratie. Galen si-a facut treaba pe gladiatori si soldati.
pi io cred că împricinatul vrea să încercăm să începem sa nu mai fim ce zici tu că suntem (şi io sunt de acord că suntem). Unu’ câte unu’, dacă se poate, cum zicea ăla de’l tot citez io mereu, “in Europa putem intra si pe rând.” Sau doi câte doi, cinci câte cinci, coagulaţi. Nu cred că se referă la ceva extraordinar de concret, şi, mai ales, nu e vorba de creeat medicină grassroots. Nu medicina e grassroots, ci atitudinea, opinia publică, percepţia, astea. Ăstea se pot schimba grassroots. Sau whatever.
poate ca (de fapt sunt sigur) o sa ne explice el mai bine.
din cate am inteles, el s-a referit la medicina de acum din Ro. si nu de intrarea Ro in EU. si s-a referit la tampeniile lu ala care comanda din Ferrari si nu la lipsa/suprasaturarea cu democratie a oricarei fiinte vii din Ro.
Opinia publica este irelevanta in aceasta situatie – avem nevoie de medici, pentru ca ei sunt cei care ne vindeca, sau depun eforturile necesare pentru cel putin o ameliorare…juramantul, chestii.
perceptia este individuala si tine cont de interactiunea medic(ina) pacient.
Oameni au murit in spitale, dnul Lazarescu e pe bune. de aici cred ca a plecat discutia.
eu m-as concentra pe curatarea sistemului, dar stiu ca asa ceva e o naivitate.
oricum, sunt sigur ca o sa ne explice in detaliu ce a vrut sa spuna.
prezent.
si eu dau oricand cu semnatura, CNP-ul, ma prezint si fizic. chestiunea e ca decidentii, aia de sunt prin ministere si subterane nu stau pe net asa ca trebuie gasita si o altfel de forma de prostest/ actiune civila.
am retinut aseara ceva foarte misto la news…
francezii , reprezentantii sindicatului din sectorul de sanatate – pregatesc un demers juridic impotriva privatizarii integrale a sectorului de medicina care include chiar si urgenta .
pericolul imediat existent se explica cam asa : transformarea medicinii intr-un biznis lucrativ axat doar pe randamentul financiar care pericliteaza unele domenii de sanatate ( cum este spre exemplu si specialitatea ta a carei “clientela” este aproape in exlusivitate saraca ) .
in continuare – argumentul sindicalistilor este in opinia mea imbatabil si suna astfel:
un medic este la dispozitia pacientului (indiferent de categoria sociala ) incepind din 1 ianuarie pana in 31 decembrie .asadar… permanent .
DA ! este uluitor si deloc scuzabil cand uitam ca toti suntem potentiali pacienti. chiar fara exceptie !
WE, nu ma lua literal. Faceam un soi de metafora, nu ma refeream la intrarea in europa per se, sau la democratia per se, ci la abordarea unei atitudini (la nivel de individ si la nivel de sistem) care sa fie cu adevarat “intrată in europa”. Nu e vorba (numai) de nevoia de medici, ci de nevoia unui sistem care sa nu mai fie mizer. Si, mai ales, nevoia de opinie publica (care nu este absolut de loc irelevanta) care sa nu fie una viciată de animozităţi medic/pacient.
Io nu cred ca impricinatul ne cheama sa iesim din calculator si sa devenim toti medici buni.
WE, tapirul si toti ceilalti: ma gandesc si vorbesc cu lumea, deocamdata. n-am gasit maniera cea simpla si percutanta de atac. avantajul actual: exista o tinta precisa. dezavantaje (pentru un demers public): mai mult decat multiple.
revin azi, sper, cu un post. o sa dau un interviu pe RFI International, ma intalnesc cu o profa care stie cu ce se mananca treburile astea, m-a sunat o doamna de la Paris care vine in tara cu vesti de la scandalul frantuzesc al lucratorilor din sanatate anti minister, astept emailuri de la o persoana care cunoaste butoanele romanesti (mi-a dat sfaturi absolut rationale si pertinente, zici ca-i un Elf la feminin) – trebuie sa compilez toate chestiile astea, asa ca sunt pe cale sa creez un task force, ca singur nu se mai poate.
si noi, pacientii, suntem vinovati in ceea ce priveste “atentiile”pentru unii medici. Noi i-am invatat pe respectivii; ne simtim obligati sa dam, sa fie multumit doctorul resptectiv, chiar daca el nu cere asa ceva.
si, pe urma, tot noi ii injuram, tot noi ii numim spagari, tot noi suntem revoltati.
Eu sunt mai terre-a-terre, adica am o propunere concreta. Inainte de a iesi din computere, hai să punem pe blog, toţi ăştia cărora ne pasă, cîte un contor care să arate cîte zile mai sunt pînă la ieftinirea medicamentelor.
eu zic ca opinia publica are o mare putere de influentare, elf. rezidentii care simt sustinerea asta publica s-ar putea sa se razgandeasca si sa nu mai plece din tara. cand vezi ca e o tendinta de schimbare in climat, te poti gandi sa ramai si sa o sustii.
Mi-a parut rau sa citesc ca nu vreti o demonstratie. Nu cred in alt efect al ei decat acela de-a ne aduce impreuna pe cei ce nu mai putem, dar si terapia de urlat in grup face bine mentalului colectiv si rau mintilor inguste.
Eu va dau o sugestie (imi pare rau c-o pun ca link, dar nu va stiu mail-ul s-o trimit acolo) la http://checkout.ro/blog/por/, ca vad ca sunteti in cautare de idei/solutii.
Si va mai zic un lucru: am 29 de ani, iar azi, dupa multa vreme de “fiecare pentru el”, am concluzionat ca in cazul meu va fi ori “unu pentru toti si toti pentru unu”, ori “eu pentru mine in tara altora”, desi imi repugna ideea. Prin urmare, ma ofer VOLUNTAR sa va ajut cum pot eu mai bine, fie si ca a doua gura care zbiara de nebuna la grilajul Cotroceniului/Victoriei, fie ca raspandac de neputinta, fie ca strangator de semnaturi, ORICE E NEVOIE, cu singurele conditii:
1. Sa mutam nemultumirile din virtual in real.
2. Sa renuntam sa punem un “dar ar trebui ca” la fiecare impuls primar de coloana vertebrala care ne trece.
Sunt convins ca suntem milioane. O sa va urmaresc de-acum inainte, asa ca nu este nevoie sa-mi dati direct de stire daca facem ceva, doar haideti sa facem!
Eu n-am vazut emisiunea, am citit despre ea, dar sunt pentru, mai trec din cand in cand si citesc pe aici. Articolul a fost preluat de 9am, poate si alte jurnale on line il vor prelua. Sa speram ca mass media va va sustine pana la rezolvarea situatiei.
Ar trebui o strategie anume dupa parerea mea, sa nu se diminueze importanta demersului, sa nu se creeze brese, sa nu existe diversiuni, sa nu va contrazica multa lume, zic si eu…
am vazut aseara niste stiri la tv cum ca se vor schimba lucruri in dep. de urgente la spitalul universitar… e momentul sa scoatem sampania… ?
in alta ordine de idei, aveti carisma, domnu’ doctor :)!
Ziua buna
Este important ca lucrurile sa nu se opreasca aici, sa nu fie totul doar o furtuna intr/un pahar cu apa. O singura voce este insuficienta acum… E necesar un “cor” puternic…
Va citesc si va trec in… “blogroll”… 🙂
Cele bune
Am citit scrisoarea dvoastra deschisa catre ministrul sanatatii si, recunosc, va apreciez si va aplaud curajul, elocinta pentru cele declarate. Am urmarit si emisiunea tv si m-am bucurat ca, de la computer s-a ajuns la tv desi, asa cum spuneti, nu este de ajuns. Sunt medic rezident pe medicala (oricum nu conteaza, situatia este aceeasi pt toti cei din aceasta breasla) si sunt alaturi de dvoastra si de toti cei care vor ca lucrurile sa se schimbe.