Aflu, recent, că trebuie să mai butonez – deşi, senzaţia fundamentală este că toată lumea ar trebui să persiste în efortul de a butona, de a mai citi câte ceva… Dar, nu! Doar eu trebuie să mai butonez, parce que je ne suis qu’un vulgaire net wanderer…
Oare de ce-mi pare îndemnul ăsta, cu a sa discretă patronizing flavour, dovada unui provincialism cu parapon?
Păi, în primul rând din cauza unui ins mai bătrân care, într-un elan cu mult preinternetic, comunica, urbi et orbi:
– Nulla dies sine linea!
După care a murit într-o maree de gaze toxice, emanată de un vulcan fastuos.
*
E bine că redescoperim, din când în când, apa caldă. Sunt trist, însă, că, dând drumul la robinet, constat de atâţia ani de zile că apa caldă îmi vine de la o centrală de bloc, via nişte conducte crăpate. În plus, dacă torn apa într-un pahar de plastic, văd că mereu lasă un depozit semnificativ: mă refer la mâlul dâmboviţean care se infiltrează în canalizare.
Mă refer la mâlul dâmboviţean care, din şcoală, cu o constanţă infernală, mi se revarsă în minte, tout en encraissant mes perspectives.
– Păi, Sadoveanu şi Arghezi, mda. Ah, şi să nu-l uit pe Ştefan cel Mare, plus Mihai Viteazul – il condottiero cu simţiri naţionaliste avant la lettre, acest Gattamelata local, imortalizat de pictorul oficial al lui Rudolf al II-lea.
Păi, da, Sadoveanu et comp., Traian Vuia şi Victor Babeş, bineînţeles, HRP şi Manolescu cel Bătrân, numai că…
Numai că, unde e maestrul Corto în toată ciorba asta? Dar Jim Morrison? Dar Tai Chi-ul? Dar Tombuktu? Dar Ibn Sinna? Dar Heisenberg? Dar Fleming-penicilină? Dar jazzul de la Chicago? Cât despre Mississippi Fred Mc Dowell, ce se mai aude? Cine naiba a dezgropat Chichen Itza şi de ce? Pe Schliemann de ce nu l-am văzut, româneşte vorbind, decât la Teleenciclopedia?
OK, Maria Tănase, yeah, Nichita Stănescu, perfect, ba chiar şi Vasko Popa – dar unde sunt Leaves of Grass, unde sunt Milo Manara şi… ce dracu’ mai face Caponigro?
De ce naiba simt că am alt sistem de referinţă? De ce paştele mă-sii trag cu tunul şi nu descopăr o tradiţie a experimentului ştiinţific pe tărâmurile carpato-danubiano-pontice? De ce nu s-a întors Eugène Ionesco înapoi nici după 1989? Câte războaie de asediu au avut loc în Muntenia? De ce, dracu’, n-am ajuns măcar să fim paşalâc? De ce mi-a cosmetizat Iorga istoria? De ce m-a lăudat Eminescu atât de mult pentru că fugeam din faţa năvălitorilor?
De ce mi se spune că sunt deştept, de două mii de ani, iar eu nici autostrăzi nu sunt în stare să termin? De ce nu-mi vorbeşte nimeni despre români, pe faţă? De ce au secrete faţă de mine?
Cu alte cuvinte: cât de prost pot să fiu, astfel încât să devină necesară, periodic, operaţia de lifting şi de siliconare a culturii naţionale? Chirurgii ăia culturali, mă întreb, or şti ce fac?
Adică: de ce simt că-mi trebuie un alt sistem de referinţă cultural – un altul, nu non-românesc, ci doar ajurnat – un altul decât al acelora ce m-au îndemnat, de când mă ştiu, să mai butonez umpic?…
Bine zis.
Pentru ca ei sunt persoane publice cu greutate, cuvantul lor atarna greu. Nu conteaza cate kilograme de carti si manuale ai sau am citit, ei sunt alesii, desteptii, guru…
Apropos de liderii din Romania. Acum cateva seri intr-o sala cu patruzeci-cincizeci de oameni ni s-a sugerat sa indicam un lider de la noi. Stupoare…oricat ne-am straduit, n-am gasit niciunul. Am incheiat citatul.
Da, apa-i jegoasa, noi asta consumam…
Dar aerul pe care-l respiram, cum e? Cel mai prafos din Europa…Culmea e ca eu contractam microbi in ochi prin tarile nordice, oare nu-mi pria aerul curat din Stockholm sau Copenhaga? Aveam vreo intoleranta…
Uite, am sa butonez sa aflu.
e ceva cu aerul, ok, dar e mai ales cu noi, incii care acceptam judecati cu gura cascata, pentru a le critica, mai apoi, doar pe la chefuri.
mi-a mai venit o întrebare: de ce există dezgust în culturălimea locală faţă de negoţ?
of, greu de raspuns. cica n-am inainta pentru ca facem haz de necaz, in loc sa ne enervam si sa rezolvam problema. si explicatii s-au mai incercat cu duiumul, de la miorita incoace, sau chiar mai de demult. n-am nici eu raspuns. bine formulate intrebarile!
Adica apropos de comert in general?
Sau fata de negociere ca activitate?
"de ce există dezgust în culturălimea locală faţă de negoţ? " Pentru ca suna a capitalism :-)?
Faţă de COMERŢ… Şi nu pun întrebarea aiurea. Anglia, Ţările de Jos, Spania, China… bon, toate astea au fost ţări care s-au bazat major ŞI pe comerţ. La noi, comerţul este privit aşa, de parcă ar fi făcut cu ingineri, care, şi inginerii, sunt un fel de tâmpiţi care nu merită decât priviri "hautaines".
Un fel de: La şmega, băh, boilor! – cultura o facem NOI, ăştia dă specialitate!
Ca şi cum Errol Garner ar fi cântat după note!
Ah, şi am uitat să întreb culturălimea: de ce nu amintesc de P. K. Dick? De ce nu bagă desenele animate în ecuaţie? De ce…
Mai bine mă opresc aici.
Don doctor sunt multe de spus despre asta dar eu am de gand sa incep un razboi. M-am plictisit sa dau din gura, de fapt din degete. Am de gand sa iau cate un lucru pe care vreau sa-l schimb si sa terorizez oficialitatile pana-l schimba, saptamana de saptamana ca in Inchisoarea ingerilor, asa a facut si Occidentul. Dupa aia trec la urmatorul. Trebuie sa copiem modelele care au functionat.
Monşer, nu pari a fi’nţeles că cultura nu se poate lăbărţa chiar aşa pe mapamond după cum vrea fiecare, ci trebuie subordonată intereselor naţionale, universitare şi editoriale. Păi ce-i cu accesul ăsta aproape gratis şi necontrolat la cantităţi imense de informaţie, ha?
Dane, dacă pot să ajut, cu un sfat, cu un pamflet, cu o urlătură, ceva – sunt volintir!
Greenfield, comerţul este murdar… tehnica este murdară… cultura, aşa cum este ea definită şi promovată la noi, se referă numai la acele lucruri înălţătoare, care aparţin de cultură în măsura în care simte cutare guru de moment. chestia cu comeţul mi se pare semnificativă pentru că, dacă privim cultura ca o oglindire şi distilare, pentru ca ea, cultura, să nu fie golaşă, bearcă, şchioapă, chioară şi ceacâră, trebuie să facă parte dintr-o societate care să nu fie golaşă, bearcă etc.
viaţa noastră socială este, din nefericire, un continuu import – ergo, cultura este tot un act de import, un import efectuat de nişte vameşi vigilenţi, mai ales, cu privilegiile lor.
Aşa că, monşer Stefan, n-am înţeles neam!
Gata, mi-a pierit si ultima speranta…
Maine poate imi revin:))
Adevarul este ca pe zi ce trece imi dau seama ca inteligenta dauneaza grav de tot sanatatii…
As putea pune si eu o intrebare: de ce un ins care nu stie, de pilda, despre ce e vorba in Baltagul e catalogat pe loc drept incult, in vreme ce altul care habar nu are cu ce se mananca, sa zicem, conjectura lui Goldbach e mangaiat complice pe crestet? Adica de ce cultura de tip "uman" e considerata inca (in anul 2000) mai cultura decat aia de tip "real"?
Totusi eu zic s-o lasam mai moale cu culturismul. La urma urmei, numai arta conteaza!
a, am citit si eu articolul asta mai demult, dar nu m-am inflamat atat, mi s-a parut chiar pueril pe alocuri, vezi comparatiile cu dansul etc. altceva as fi vrut eu sa zic acu’, o chestie mai degraba tehnica> zice dl plesu aici asa:
"Impostura e, de aceea, paguba subiacentă a culturii de Internet. Bunul dobîndit fără efort, parada de informaţie plutind pe un perfect vid cognitiv, ştiinţa neasimilată, neprelucrată organic, creează im-presia penibilă a falsului, a jongleriei stîngace. Nicăieri nu e trişeria intelectuală mai acasă ca în spaţiul culturii de Internet. Campionii ei păcălesc lumea, dar se păcălesc pe ei înşişi. Încep să creadă că ştiu, că emană miresme subtile, cînd, de fapt, miros a Google de la o poştă."
problema e ca pe internet, copy/paste-ul se poate dovedi f usor, (traiasca google si datarea insemnarilor). in real life, impostura e mai greu de demonstrat, ca cine sta sa caute prin carti mai greu de accesat sau netraduse la noi. blink blink
dezgust? eh, calculatoarele e evil, internetul e evil, clar. i’ll burn in hell, dar cel putin o sa am ce face acolo, as long as there is internet.
la NOI e catalogat drept incold baiatul cu Goldbach, Maybach, ce-o fi…
Puck, nu m-am inflamat, doar ca mi s-a parut cam excesiv de provincial in opinii, pentru cineva considerat, cu atat de multa ardoare ‘telectuala, un tip de mare profunzime….
asa ca m-am mirat.
Pai m-ai atins la coarda sensibila caci am batut campii pe-aici despre comert exterior, necesitate export mai mare ca import, balanta comerciala deficitara, deficit de cont curent, etc. Lipsa de viziune macroeconomica sa fie? Lipsa de cunostinte elementare? Nu stiu. Am postat despre PIB pe WP, am sa scriu si aici daca intereseaza…(acolo mi se duce ping back pe Wall Street:) M-am lamurit cum e cu cresterea economica, cu PIB-ul, s.a.m.d. Ne-am multumit cu banii veniti de la capsunari in loc sa promovam exportul:P O fi rusinoasa meseria asta de exportator ca de-aia n-o prea mai practica romanii…
Aici noroc cu Google si Yahoo ca ma citeste lumea:))
Andrei Plesu a incetat de ceva vreme sa mai fie o sursa de intelepciune. Nu stiu cum a fost mai demult, dar mai de curand este doar pe post de emitator de emanatii. S-a legat de diaspora, de dizidenti, de ce n-ar face-o si pe seama internautilor. Ce inseamna el, ce inseamna cultura romana astazi? Demult demult omul de stiinta era atat inginer cat si literat. "Culturalii" romani de azi chiar se mandresc cu dispretul pe care-l au fata de rigurozitatea matematica (Alina Mungiu-Pippidi de ex). O bulina alba pentru ingineri: ei mai pun mana pe o carte, fac ceva pentru interdisciplinaritate…
pai, osterhase, in context, cred ca articolele cu pricina (nu indraznesc sa spun ca si autorul lor) nu reprezinta decat un simptom.
de fapt, acest simptom este deranjant pentru ca denota handicapurile decidentilor din cultura romana.
Am presupus ca cei ce cauta numai confirmari nu prea merg prin biblioteci 🙂 (poate ma insel aici)
In rest, sunt sigur ca aceleasi discutii s-au purtat atat la inventarea tiparului cat si la alfabetizare:
"auzi domle tot mujicul sa poata citi???"
Dar las’ sa citeasca tot mujicul, las’ sa scrie tot mujicul! Largim baza de selectie.
Pana si picturii naive au ajuns sa-i fie recunoscute valorile, de ce nu si blogosferei/internetului…
Comentariul de mai sus era menit temei democratiei culturale de net. Numai aiureli fac.
"De ce mi-a cosmetizat Iorga istoria?"
Apropo de asta, mi se pare fascinanta tacerea cu care a fost(si este) primita in Ro versiunea lui Neagu Djuvara la istoria romanilor: nici o inflamare, nici un " tradatorul si vandutul ungurilor", nimic…tacere.Idei?
A existat un raspuns in revista Historia. Un singur raspuns, dat, printre altii, de Razvan Theodorescu.
Demersul este unul mai general si implica, in opinia mea, o actiune coerenta din partea Academiei Romane. Un fel de program "Cine suntem, unde ne indreptam" – cam asa ceva.