Cum vi se pare urmatorul caz:
pe 12 septembrie sunt sunat de SMURD ca matusa mea a fost gasita in casa fara posibilitatea de astii unde se afla si de ce. Suferise o criza de dementa.
Tot pe 12 ajung acasa (dintr-un concediu rupt – normal – rudele conteaza) si chem din nou SMURD-ul pt ca mi-am gasit matusa pe jos. Suferise al doilea atac de dementa (su cum i s-o zice). Este luata la urgenta – floreasca.

este internata la neurologie si mi se spune ca are creierul in regresie si dementa incipienta

Duminica vorbesc cu doctorul P******* (nu ii dau numele acum) si il rog sa imi spuna ce trebuie sa fac, ca locuiesc pe timp de vara la Ploiesti, ca am un copil de 10 luni si ca vreau sa stiu cum si cui s ama adresez cand o duc acasa. Imi spune ca NU il intereseaza si ca el marti o externeaza. Ii explic ca nu am unde sa o duc, sa ma lase sa caut un intern sau ceva si sa imi pot face si eu mutarea la Bucuresti.

Luni ma apuc de mutare si ma duc si pe la spital. Ma ia pe sus doctirul: aha, deci m-ai mintit…uite ca esti si azi in bucuresti. maine o gasesti externata.

Ma dau peste cap, marti ma duc acolo…deja externata i se spunea sa plece din pat. Matusa mea nu se putea tine pe picioare, tremura toata de oboseala si slabiciune. Au urmat cateva zile groaznice in care sotia mea (mai ales) si cu mine am invatat cat de cat sa avem grija de doi copii…saraca matusa mea nici la baie nu avea putere sa fie dusa… Externata cat inca nu era sanatoasa macar asa, cat de cat…

Si intreb: DE CE A PLATIT ATATA TIMP LA ASIGURARI? NU CA SA FIE INGRIJITA CAND AR AVEA NEVOIE?
DE CE S_A PURTAT ASA CU MINE RESPECTIVUL DOCTOR?

Inca nu am gasit o solutie, la azil mi se cer 25-40 milioane; incerc sa angajez pe cineva intern; actele pentru a putea avea acces la pensia ei si a mai recupera din cheltuielie necesare dureaza cateva luni…

Si ce se intampla cu matusa mea daca nepotii ei nu erau cat de cat cu o posibilitate de a o ingriji?

Cedez astăzi spaţiul meu de comentariu acestui text, primit la redacţie (CTP)

Subject: Nu sunt mândru că sunt român! (vă rog citiţi)

From: bogdan dima
Date: Mon, 21 Sep 2009 13:21:48 -0700(PDT)
To: ctp@gandul.info

Bună seara, domnule Popescu.

Vă deranjez cu un foarte scurt gând aşternut pe hârtie (mă rog, pe tastatura laptop-ului), referitor nu la articolul despre partidul ticăloşit, ci la aberaţia imensă (a câta oară?) a preşedintelui Băsescu, şi anume aceea că tinerii care nu se declară mândri a fi români sunt trădători. Deşi sunt departe de ţară (şi asta pentru că aşa am ales eu!), ţin să îi transmit lui Traian Băsescu că sunt mândru că sunt român, dar MI-E SCÂRBĂ DE ROMÂNIA! Mi-e scârbă de toţi lingăii de la Guvern, de toţi maneliştii inculţi (scuzaţi pleonasmul) care beneficiază de clemenţă atunci când omoară oameni, de toate fufele ajunse în poziţii de conducere exclusiv pe baza nurilor, de toţi bişniţarii care îşi afişează averile ilicite fără a fi luaţi la întrebări, de toţi politicienii care în loc să-şi facă datoria în Parlament pierd timpul la televiziuni, de toate mononeuronalele fete de preşedinţi (orice asemănare cu EBA nu e deloc întâmplătoare!) promovate delirant pe scena politică doar din dorinţa bolnavă de a se vedea aplaudate şi lăudate, de toţi băseştii, becalii, bourenii, cozmâncii, vosganienii, vadimii, hrebenciucii…

Sunt medic şi am plecat din ţară pentru că nu m-am simţit ACASĂ! Şi când am ajuns în Franţa, deşi mi-a fost greu, am realizat de ce mă simt bine (fără a fi mândru că locuiesc acolo): pur şi simplu SUNT MÂNDRU CĂ SUNT OM! Asta ne lipseşte în România… nu ne mai simţim oameni. Asta nu înţelege Băsescu. O să mă consider român atunci când n-o să mai fiu desconsiderat în propria-mi ţară de cei pe care îi plătesc din impozitele mele, atunci când Iliescu/Năstase/Ciorbea/Băsescu/Boc o să-mi ceară scuze pentru că şi-au bătut joc (şi) de mine în toţi anii aceştia, sau măcar când o să-l văd pe Băsescu că se duce la prima secţie de Poliţie ivită în cale şi îşi depune carnetul de conducere pentru că s-a urcat la volan (în văzul camerelor TV) după ce băuse cu Gigi Becali sărbătorind o calificare a Stelei.

Aşa că… mă simt mândru că sunt român în Franţa, dar nu mă mai simt român în România PENTRU CĂ ACASĂ NU MĂ MAI SIMT OM!

Cu respect,
Dr. Bogdan Dima
P.S. Scuze de deranj, dar chiar simţeam nevoia să “urlu”…

ctp@gandul.info

http://www.utilecopii.ro/forum/index.php?showtopic=7938

De ce credeti ca in Germania un om la 80 de ani se numeste Jungemann??
Tocmai pentru tot ce ati scris dumneavoastra mai sus.

Ieri am reusit sa citesc scrisoarea D-voastra si m-am amuzat, mai mult decit atit am ramas profund impresionat si nu m-am putut abtine sa nu las un comentariu. De fapt, de mult cochetez cu idea de a face un gest asemanator, si anume de a descrie dificultatile inimaginabile de a implementa MEDICINA HIPERBARA in sistemul de urgenta din Romania.

Constanta are un Centru de Medicina Hiperbara deschis pe 16 aprilie, anul curent, desi acest centru putea functiona inca de anul trecut din vara! (De atunci avem toate aprobarile si am finalizat lucrarile de amenajare).

Poate cineva se intreaba si ce daca? Sigur, e dreptul fiecaruia sa se intrebe! Dar daca ar face-o, atunci se va intrista sa afle raspunsul:

Oxigenarea hiperbara este singura metoda de tratament eficace ca atare sau asociata altor terapii in cazul unor patologii letale: intoxicatia cu monoxid de carbon, embolia gazoasa (dar si a altor forme grave de embolie), a gangrenei gazoase, botulismului, antraxul, septicemiilor, fasceitei necrozante, arsurilor grave, boala de iradiere, sindromul de reperfuzie, hemoragii majore si asa as putea umple o pagina.

Dar poate ca in Romania aceste boli nu apar, sau poate ca medicii din Romania sunt obisnuiti sa accepte ca astfel de patologii nu pot fi tratate! Nu stiu daca aceasta posibilitate de tratament este cunoscuta, sau pur si simplu pentru ca in Romania nu au existat facilitati hiperbare s-a uitat ca asa ceva exista. Eu unul am invatat la Facultatea de Medicina din Bucuresti despre aceasta terapie si specializare medicala, atit in timpul stagiului de ortopedie la Foisor, cit si a celui de urgente chirurgicale la Floreasca, dar este adevarat ca de atunci au trecut aproape 20 de ani, timp pe care l-am „irosit“ sa ma specializez in aceasta ramura medicala prin Germania.

Cert este ca toate demersurile noastre la Ministerul Sanatatii, la Casa Nationala de Asigurare (am trimis un mail de informare chiar si membrilor Comisiei de ATI), nu au primit nici un raspuns. Acum, tinind cont ca:

- de o luna functionam ca centru de medicina hiperbara;
- conform normelor ATI din Romania si a regulamentului de functionare al elicopterelor (semnat de fostul Ministru al Sanatatii) cel putin pentru intoxicatia cu monoxid de carbon si embolia gazoasa se stipuleaza explicit obligativitatea transferului pacientului chiar si cu elicopterul catre urmatoarea facilitate de oxigenare hiperbara (adica la Constanta): Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 126/2003; LEGEA nr. 40 din 11 martie 2004; Ordin nr. 1091/2006 din 07/09/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 775 din 13/09/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic;
- de la un anumit grad de intoxicatie chiar daca pacienti mai traiesc la venirea SMURD, ei mor fara HBO, iar in conditii de embolie gazoasa nu cred ca trebuie sa explic mai mult,

eu ma intreb asa ca un om normal:

- Cine va fi responsabil pentru moartea acestor pacienti?
- Cine va fi tras la raspundere pentru toate cazurile letale ce puteau fi tratate cu HBO din momentul obtinerii autorizatiei de functionare (IUNIE 2008).

Ma intreb pentru ca raspunderea civila, dar si penala a neaplicarii unui normativ national, care pe deasupra mai e si Protocol European poate intra in atentia procurorilor, dar si in incidenta tribunalelor din Romania sau Bruxelles! Da, da! Ati inteles bine, inca din iunie 2008!

Asa ca, ma mai intreb acum, cine va plati daune apartinatorilor care au avut sau vor avea astfel de probleme si oare cine va raspunde penal:

- Medicul de la SMURD sau salvare care preia pacientul si nu cheama elicopterul sa-l trimita la Constanta, pentru ca nu a transferat de urgenta pacientul catre urmatoarea facilitate hiperbara (ghidul ATI care poarta semnatura Dl. Prof. Sandesc, sa nu mai vorbim de legislatia europeana: http://www.atitimisoara.ro/_files/documents/files/2004/Protocoale%20in%20managementul%20arsurilor%20severe.pdf), desi acesta poate nici macar nu este informat de existenta noastra?
- Medicul de pe elicopter care refuza transferul pe buna dreptate deoarece nu il poate deconta (desi in ordinul Dl. Nicolaescu explicit se stipuleaza obligativitatea „transferul pacientului cu elicopterul catre urmatorul centru de oxigenare hiperbara de urgenta”), dar terapia ca atare nu este luata in Normativul Cadru?
- Directorii de spitale sau medicii din serviciile de urgenta, sectiile de ATI care primesc astfel de pacienti si nu ii redirectioneaza de urgenta catre Centrul de Medicina Hiperbara din Constanta?
- Reprezentantii Casei de Asigurari care nu au creat conditiile de decontare a elicopterului?
- Directiile Sanitare ca nu au informat rapid Serviciile de Urgenta despre existenta Centrului de Medicina Hiperbara din Constanta?
- Medicii din Centrul de Medicina Hiperbara din Constanta care nu pot incheia contract de prestari servicii medicale de urgenta cu Asiguratorul, deoarece Terapia nu este inca in Normativul Cadru, dar nici cu pacientul, deoarece acesta se afla in coma?
- Casa Nationala de Asigurare care nici macar nu a gasit necesar sa raspunda memoriilor noastre cu numar de inregistrare, pentru luarea terapiei in Normativul Cadru si decontarea serviciului de urgenta?
- Ministerul Sanatati din Romania, care nu a informat Directiile Sanitare, SMURD si Directiile de Salvare si Urgenta din teritoriu despre existenta Centrului de Medicina Hiperbara si nu a creat conditii legale Asiguratorului sa poate incheia un contract pentru prestarea serviciului de urgenta si a decontarii transferului, in ciuda memoriilor repetate inca din 2006 (inregistrate la MS)?
- Sau poate eu? Dar asta chiar m-ar bucura, ca sub juramint, in fata instantei trebuie sa spun tot ce stiu si sa nu ascund nimic! Si credeti-ma, stiu multe!

Acum sigur, nu sunt jurist sa pot aprecia reactia procuraturii sau a tribunalelor din Romania, dar daca se va ajunge la Bruxelles stiu ca se vor plati daune substantiale si oricum merita incercat.

Desi Centrul de Medicina Hiperbara din Constanta (www.medicinahiperbara.ro) este inregistrat in Reteau Europeana de Facilitati Hiperbare (www.oxynet.org) a Comisiei Europene de Medicina Hiperbara (www.echm.org) inca nu am informat autoritatile de la Bruxelles de faptul ca Romania incalca Protocoalele Europene referitoare la tratamentul de urgenta, dar sint convins ca se vor AUTOSESIZA cel tirziu cind vor afla despre primul caz din Romania! Si iar nu pot sa nu zimbesc! Chiar ma gindesc pe cine vor trimite cind vor trebui sa dea explicatii? Ca atunci, cu siguranta voi fi si eu de fata cu cererile mele inregistrate oficial atat la Ministerul Sanatatii, cat si la Casa Nationala de Asigurare, si la fostul si la actualul, dar si cu raspunsurile care nu au venit nici pina azi! Se va lasa oare cu vreo monitorizare? Mai ales ca vin spitalele alea pe fonduri? Personal nu cred ca i-ar strica Romaniei ca Europa „sa traga cu ochiul“ prin Ministerul Sanatatii.

Asa ca, inca ma mai gindesc daca ar trebui sa scriu chiar tot ce am vazut si auzit eu prin Romania, in ultima jumatate de an! Sa scriu, oare, si raspunsul primit (verbal, desigur) de la un reprezentant al Oficialitatilor din Bucuresti:
„Dl doctor, da eu vad aici din documentatia d-voastra ca o terapie de urgenta ar costa numai 1500 de euro, pai domne ce tot pierzi timpul prin ministere da-i drumul odata la terapie ca oricine iti va plati decit sa moara!”. Acum, eu nu stiu in ce masura acest Director (si medic) are dreptate, si din pacate nici nu am cum sa aflu daca are dreptate, pentru ca astfel de pacienti sint de regula in coma, si, chiar daca ei ar fi dispusi sa plateasca singuri o terapie de urgenta, pentru care platesc deja o asigurare, stau iarasi si ma intreb oare cum ar putea decurge o astfel de situatie:

Vine elicopterul cu un pacientul in COMA din Pitesti si…

- Trebuie sa negociez cu acesta un contract de prestari servici medicale de urgenta?
- Si daca n-are bani la el ce fac? Il trimit inapoi la Pitesti sa faca rost? Tot cu elicopterul?
- Daca nu poate negocia din cauza starii alterate de constienta (mai bine zis inexistenta) atunci trebuie sa-i caut rudele?
- Si ce ar trebui sa le spun la telefon? Ca au cam 5 minute la dispozitie sa vina la Constanta sa semneze un contract de prestari servicii medicale de urgenta, deoarece Oficialitatile din Romania inca nu au avut timp din 2006 sa reglementeze acest tratament?
- Dar ce ne facem ca elicopterul e numai pentru pacient in normativ, nu si pentru rude? Deci chiar daca ar vrea tot n-ar putea!

Oricum si orice as face presimt ca un mic scandal, daca nu chiar unul de proportii va aparea si eu, ca cetatean german, voi fi in mijlocul acestui virtej! Interesant, dar si distractiv e faptul ca atit PNL (din 2006 pina in 2008), dar si PDL, PSD si PC nu au cum sa capitalizeze incompetenta celorlalti, ca ar trebui sa o recunoasca initial pe cea proprie! Cel putin pina acum puteau actualii sa dea in PNL, dar de azi va fi mai greu! Si deja ma umfla risul pe cine oare o sa destituie? Ca de cazut capete vor cadea destule! Cind? Pai hai sa ne gindim logic oare cit va dura pina cind vom avea in Romania, intr-o mina sau un combinat siderurgic, un accident de munca cu arsi sau intoxicati cu monoxid de carbon? Doamne fereste! Dar daca? Sau oare cit va dura pina cind OTV, ProTV , Antenele sau Realitatea vor avea ideea nastrusnica sa ma lase sa vorbesc „live”?

Dar gasesc interesant ceea ce scrie un alt comentator al scrisorii D-voastre: el ca particular le incarca devizul medicilor din start cu 25%, daca stie ca sint medici si chiar se lauda cu acest lucru! Dar ma rog, particularii din Romania nu au depus nici un juramint. Si apropo juraminte, cind cineva ma intreaba de juraminte stiti ce ii raspund? Ca desi nu este acesta sensul juramintului lui Hipocrat, eu sunt dispus sa-l tratez gratuit, adica sa renunt la onorariul medical, dar sa-mi preia el costurile de electricitate (ca Enelul nu-mi face nici un rabat ca sint medic), cu oxigenul (ca fabrica de oxigen la fel ma taxeaza, daca nu chiar cu 25% mai mult, ca de, sunt medic) sa-mi plateasca chiria imobilului, amortizarea, reparatia si inspectia utilajelor medicale, costurile personalului si celelalte costuri care mai apar in centru! Si tace si prefera sa preia costul unui tratament, ca oricum iese mai ieftin decit daca i-as pune totul in circa (amortizarea investitie si a dotarii, iar chiria imobilului n-am calculat-o in pretul tratamentului, INCA! Dar poate ma razgindesc, ca de, n-am facut nici un contract cu Casa Nationala de Asigurare, ca nu suntem in Normativ! Dar daca ma razgindesc, atunci oxigenoterapia hiperbara in Romania va costa ca in occident).

Ce ar trebui oare sa fac eu ca Manager, nu ca medic, daca imi vine vreun politician de la Bucuresti care mai are cam vreo 5 minute timp de negociat (daca nu chiar 3 minute)? Ei la chestia asta nu m-am gindit inca! Dar incep sa ma gindesc acum:

- Nefiind in Normativul Cadru si neavind nici o obligatie contractuala cu sistemul sanitar din Romania l-as putea trimite de unde a venit! Adica unde va ajunge oricum mai devreme sau mai tirziu! Dar n-ar fi etic ca medic, si totusi chiar si in functia de Manager, raman medic!
- Sau as putea face ca particularul de mai sus cu cei 25% ai lui!
- Dar de ce 25%? Ca si asa pina la Viena unde este urmatorul centru nu ajunge elicopterul? De ce nu i-as cere 1 milion si jumate de euro? Din banii astia as putea trata 1000 de cazuri din Romania care poate nu-si permit tratamentul!
- Da! Dar poate ca politicianul nu-si va permite atitia bani? Ei si? Ar fi in concordanta cu juramintul lui Hipocrate: pe toti sa-i tratam la fel (medical)! Adica si deloc ar fi la fel!
- Da! Dar daca si-ar permite milionul dar nu poate face rost de el in 5 minute!?

Vedeti dilema! Asa ca mai bine nu ma mai gindesc si imi vad mai departe de urgentele mele din Germania!

Pe de alta parte, sistemul acesta criticat din Romania nu poate fi chiar asa de rau! Curios e faptul ca eu caut ATI-sti, sa organizez un serviciu de urgenta non-stop, privat de ceva vreme pentru acest centru de medicina hiperbara, pe banii mei, dar de gasit n-am gasit nici unul dispus sa plece din spital. Acum iar incep asa sa ma intreb oare de ce le e frica intr-o UPU privata? Ca doar aici au toata aparatura si medicamentele pe care si le doresc, chiar din Germania, si orele sunt platite?

- Oare ca aparatura din centru e germana si instructiunile de folosire nu sunt in limba chineza?
- Oare ca nu stiu ce inseamna hiperbarism? (Nici nu trebuie sau am cerut, e de ajuns sa se ocupe de urgente conform protocoalelor europene ca restul putem monitoriza din Germania via internet!)
- Oare ca suntem privati si daca totusi vorbim prea multe ne cotonogesc oficialii? (nici o frica deabia astept si mai ales avocatii mei)
- Oare ca fiind o UPU privata nu mai „pica“ spaga?
- Oare as mai gasi un medic in Romania in conditiile in care colegii mei de aici ar afla ca asa de mult se cauta medici in Germania, incit in mai putin de 5 minute primesc dreptul de libera practica din partea Autoritatilor Germane pe diplomele romanesti si chiar un curs de limba germana platit din partea spitalului, numai sa vina in Germania?

Iar nu pot sa nu zimbesc! Pentru ca medicii din Germaia, dupa aproape 10 ani de guvernare socialista, pleaca in alte tari, in masa, de bine ce e aici (dupa ce in ultimii 6 ani s-au redus sustantial veniturile medicilor angajati, iar ale sefilor de sectie si de cabinete particulare ce trateaza pacienti asigurati la stat la aproape un sfert). Iar aici trebuie sa faca treaba cineva, ca noi avem protocoale si daca nu le respectam trebuie sa inchidem sectia! Vedeti ce bine e de D-voastra! Si va plingeti ca n-aveti protocoale! Pai daca ati avea ca noi si v-ar lipsi un singur doctor, nu 30%, sau o singura asistenta medicala, atunci vi s-ar inchide sectia! Pina ati remedia situatia, iar de acest lucru puteti fi convins, ca nu ati putea-o deschide pina nu ati remediat-o!

Dar, chiar si asa, nu sunt de plins angajatii medici din Germania care au deocamdata cam de 10-15 ori salarii mai mari decit cele oficiale din Romania. Daca insa am socoti si spaga sau relatiile dobindite prin functie pe deoparte si CAS de 40% si apoi impozitele de 50% din Germania, pe de alta parte se cam apropie situatia!

Si pentru cine nu stie, tinind cont ca D-voastra sinteti medic Sef de Sectie: medicul Sef de Sectie in Germania este o Institutie in sine avind dreptul, in trecut, de a incasa o mare parte a onorarului privat al intregii sectii (intre 50 si 80%), chiar si in spitalele de stat, adica al platii tuturor serviciilor medicale destinate pacientilor asigurati privat din sectia respectiva, cu exceptia spitalizarii (in cifre, desigur in functie de sectie si renumele respectivului, uneori chiar mai multe sute de mii de euro pe an), dar si obligatia de a se ocupa, personal si exclusiv, zi si noapte, de acesti pacienti asa-numiti privati, pacienti care pina acum citiva ani in Germania nici macar nu-i vedea in trecere rezidentul! De cind nu mai primeste Seful de Sectie acea cota parte din onorariul privat in spitalele de stat, pot fi tratati acesti pacienti si de catre rezidenti, deoarece Sefii de Sectie sunt plecati in weekend in Anglia, sau alte tari nordice care au inteles ca o medicina competenta costa bani, multi bani, dupa ce le-au plecat insa medicii lor in America. In Clinicile private situatia s-a imbunatatit deoarece ca urmare a acestei politici socialiste de sanatate pacientii privati migreaza catre clinicile complet private unde statul ii lasa pe medici sa-si faca treaba asa cum vor ei, ca n-are incotro!
In plus medicul Sef de Sectie are un salariu tarifar de vre-o suta de mii (euro) pe an (pentru coordinarea tratamentului pacientilor de stat, dar nu si a tratamentului individul care e problema celorlalti medici din sectie), nu face garzi (ca trebuie sa se ocupe de pacientii privati, asa ca are tot timpul garda la domiciliu) plus „SPAGA”! Da, ati citit bine, spaga! Da sigur nu e vorba de aceeasi spaga pe care o cunoasteti D-voastra, ci de una mult mai rafinata si mai substantiala. Daca apare un medicament pe undeva prin lume si chiar daca e validat stiintific, mai trebuie validat o data si in Germania, iar aceasta validare se face printr-un studiu, adica 1000 de pacienti (asigurati la stat) iau medicamentul nou, iar altii 1000 iau medicamentul clasic. Acuma Seful de Sectie trebuie sa bifeze niste casute pe o coala fiecarui pacient (el semneaza dar bifarea o face de regula rezidentul, pentru ca tratamentul individual al pacientilor de stat nu intra in atributiile acestuia, ci in ale medicilor specialisti „Oberärzte” sau a rezidentilor „Asistenzärzte”) si in functie de cite casute sint bifate primeste oficial si impozabil un onorariu de citeva sute bune de euro (cam o mie) pe pacient si din prima grupa si din a doua grupa. Ce n-am inteles eu pina acum e ca astfel de studii se fac numai pe pacientii de stat, dar nu si pe pacientii privati! Nu stiu sa spun de ce, dar poate voi afla! Mai bine insa nu mai scriu despre ceea ce se intimpla rau pe la noi, nu ca mi-ar sarii colegii in cap, ca unde-i lege nu-i tocmeala, dar poate ii apuca validarea si pe Oficialii din Romania (ca e rost de spagi mari) si ramineti fara nici un medicament pina se vor valida! Dar ma rog, cam atit cistiga un Sef de Sectie pe la noi.

Asa ca aviz amatorilor, Germania cauta rezidenti sau proaspat specializati la greu! E o cerere de citeva mii bune de doctori (Assistenzärzte si Oberärzte), neacoperita si cred ca la cum se pleaca de aici, nici daca toti rezidentii si specialistii din Romania ar emigra in Germania tot nu s-ar acoperii! In plus, acum se cauta si Sefi de Sectie!

Vedeti ce inseamna sa lucrezi in Germania: te rupi complet de realitatea cotidiana romaneasca si, desi sunt dispus sa vin din cind in cind in Romania sa dau efectiv o mina de ajutor Centrului de Medicina Hiperbara din Constanta, atit din partea oficialitatilor, cit si din partea medicilor (cu exceptia celor constanteni) rezonanta e zero!

Cu siguranta insa ca nu ma pling ca n-as avea ce face in Romania, ma pot ocupa de „dopajul” sportivilor cu oxigen, hiperbara nefiind inca interzisa sau de recuperarea lor rapida (tinind cont ca o fractura recupereaza de 5 ori mai repede sub oxigenare hiperbara, a sta pe tusa 5 luni sau 5 saptamani nu e tot una) sau de alte indicatii mult mai usor de abordat decit urgenta! Sa nu mai vorbim de scafandrii si scufundarile in Marea Neagra care in sfirsit se pot desfasura in siguranta! Indicatii sint slava Domnului destule, iar urmatorul centru cu o dotare asemanatoare se gaseste la peste 1000 de km la vest: Viena, sau in sud: Ankara, Istanbul (in schimb acolo sint vreo 10) sau in Grecia! Iar in nord, daca exceptam Chisinaul, care este foarte activ stiintific, dar cu o tehnica ceva mai veche trebuie sa trecem mult de polul nord sa mai intilnim o facilitate similara.

Si iarasi stau asa si nu inteleg si ma tot intreb:

- M-am schimbat chiar asa de mult sa nu mai pot intelege Romania?
- Ii sperie chiar asa de tare prezenta mea pe Oficialii din Romania ca n-au nici macar curajul sa-mi ceara spaga numai sa-i dea drumul odata?
- Chiar e posil sa vreau sa tratez urgente in Romania, unde m-am nascut, la o treime din pretul Europei si sa nu pot?
- Sa pun totul la dispozitie din Germania, pe banii mei, cea mai moderna aparatura de specialitate din Europa, pe care tarisoare ca Italia, Spania sau Franta (pentru Germania sunt inca numai niste tarisoare) ar rivni-o dar nu si-o pot permite si in orasul meu natal, Constanta, sa nu pot salva vietile acelora care au nevoie de urgenta de mine?
- Si acuma iar ma intreb? Ce pret ar trebui sa cer politicienilor din Romania, daca-si va „rupe” vreunul gitul si va avea nevoie de mine? Dar cred ca stiu ce ii voi spune in calitate de manager:

Domnule Senator, sau ce-o fi, aveti maximum 5 MINUTE la
dispozitie sa organizati luarea in Normative a terapiei pentru
toti cetatenii Romaniei si va tratez personal,
ca pe un adevarat pacient privat, si pe gratis!
Daca nu il astept pe urmatorul!

Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Director Institutul de Medicina Hiperbara si a Scufundarilor Bielefeld, Germania
Director Centrul de Medicina Hiperbara si a Scufundarilor Constanta

P.S. Azi am cautat sa citesc reactiile oficialilor la scrisoarea D-voastra, mai ales la felul subtil prin care va acuzati Ministrul de incompetenta, mai mult chiar de retardare, dar n-am gasit nimic! Deoarece intr-o tara ca Germania, daca un Sef de Sectie ar publica o astfel de scrisoare ca a D-voastra, cu siguranta ca Ministrul Sanatatii ar fi fost a doua zi demis sau medicul respectiv ar fi avut ajuns in fata Justitiei pentru insinuari tendentioase si calomnie (sau ma rog, cam pe acolo ca termenul juridic exact nu-l cunosc). Si acum iar ma intreb, dar de data asta cu groaza:
- chiar atita inconstienta sa domneasca in rindul factorilor de decizie din Romania, incit nici macar nu realizeaza gravitatea acuzatiilor D-voastra directe, dar mai ales a celor subtile?
- Chiar asa de mare sa fie indiferenta lor, daca realizeaza ceea ce scrieti D-voastra, si convingerea lor ca sunt mai presus decit orice (lege sau chiar Dumnezeu), incit nici macar sa reactioneze intr-un fel sau altul?
- Oare mai are vreun rost sa vin in Romania? Ca mai mult rau fac decit bine: pina acum mureau pacientii „mei” impacati stiind ca nu se poate face nimic, acuma mor constienti ca se poate face ceva, dar din cauza indiferentei din Sistemului Romanesc de Sanatate Publica, nici macar nu pot ajunge acolo unde ar trebui!

O scurta concluzie : inca din facultate suntem invatati sa fim aroganti, sa ne stim deasupra tuturor. Eu spun asa : practicam o meserie nobila care ar trebui sa fie deasupra lucrurilor materiale, insa e greu sa stai in garda toata noaptea si sa operezi de urgenta atunci cand ai stomacul gol si nu ai platit intretinerea (a se citi “atunci cand salariul tau este o batjocura”)

9.Stiu ca sunt doctori asemeni dumneavoastra.

10. ,,antecedente” medicale: Unchi:(Frankfurt din 76), nas (Munchen – cred 89). Si o sora ( Petrosani – 96)- cu care nu am mai petrecut nici un Craciun/Paste/zi de nastere impreuna din 91 sau 92.
Peste o saptamana este ziua ei de nastere .
Garda linistita , sorela!

Domnule doctor, aveti idee de vreo actiune ,,civica” cu 1% succes ?

mai bine am pleca cu totii si i-am lasa pe guvernanti sa stinga lumina

Pe de o parte, pacienţii nu vor să înţeleagă şi să accepte faptul că, prin simpla prezentare la consultaţie girează prestaţia medicului cu încrederea lor, aşa că – la drept vorbind – nu ar trebui să aibă pe cine da în judecată. Medicul nu e Dumnezeu, dar acţionează în această calitate, pe care e obligat prin natura profesiei să şi-o asume. Tot astfel, un judecător ţine în mână sabia dreptăţii, deşi ştie prea bine că nimeni nu poate deţine Adevărul. Dar, în vreme ce Dreptatea e un ab-uz liber-consimţit (săvârşit, ce-i drept, în numele Adevărului) împotriva căruia nu există drept de recurs, Sănătatea (modelul princeps al Adevărului) se vede aservită posturii de acuzat din oficiu, a cărui apărare e fie imposibilă, fie formală, dar oricum abuzivă. La urma urmelor, nu e permis să mori, aşa că de ce îşi permit doctorii să te lase să mori?

Pe de altă parte, medicii se complac într-o foarte periculoasă duplicitate vizavi de pacienţii lor. Ştiind că sunt supuşi greşelii dar nu au dreptul să greşească, acceptă compensarea financiară a muncii lor ca pe o justă măsură a apoteozei din perspectiva căreia profesează. Medicul modern are nesăbuirea să-şi închipuie că, pe undeva, există totuşi o sumă justă care să-i permită luxul de a fi uman şi divin în acelaşi timp. Însă, după cum istoria ne învaţă, corectitudinea devine cu atât mai inumană şi mai monstruoasă cu cât e mai împinsă la extrem, iar simplul fapt de a fi uman şi grijuliu în toate cele e un lux prea mare atunci când ai de-a face cu inumanitatea morţii, care poate fi învinsă numai servindu-te la modul extrem de inteligenţă rece, precizie şi corectitudine.

Că medicul a devenit, în zilele din urmă, o păpuşă-imagine la discreţia presei nu mai e demult o noutate. Noutatea e că medicii nu sunt pregătiţi să se bată cu incongruenţa literelor. Ei ştiu, la fel de bine ca ziariştii, să mânuiască bisturiul şi să taie în carne vie dacă e nevoie. Numai că, spre deosebire de breslaşii imaginii, care nu se sinchisesc dacă după imagine mai rămâne ceva, medicul trebuie să se asigure că imaginea pe care tocmai a operat-o încă mai respiră, că îndărătul ei mai există încă viaţă. Asta îl face pe medic întotdeauna puţin mai nesigur decât muritorul de rând poate accepta. De aceea nu va exista niciodată o Justiţie care să poată judeca, cu dreaptă măsură, căile ascunse ale dragostei şi urii care îl leagă pe medic de pacientul său.

Poate că din punct de vedere ideologic este ceva eronat aici. Poate că, până la urmă, asistența medicală nu ar trebui să cadă atât de mult în sarcina statului,mai ales a unui stat atât de funciar incapabil să cheltuie bani. Totuși, câtă vreme nu lăsăm statul să ne dicteze ce mâncăm, de ce ar trebui să îi permitem să ne ofere pe gât niște soluții atât de inadecvate la miile de probleme de sănătate posibile cu care ne putem confrunta de-a lungul vieții? Asistența medicală costă, așa este, și al dracului de mult, așa este. Sistemul este iremediabil distrus, mă conving de asta de fiecare dată când văd un WC de spital mai murdar decât unul dintr-un fast food, și nu va putea niciodată, cu actualele rețele de cheltuire a banilor, să facă decât o treabă proastă.

Sper ca reacția la acest articol să continue să fie puternică și de aici încolo. Este bine că deznădejdea nu l-a făcut pe autor să renunțe la a-l mai scrie. Doar confruntând dezastrul putem spera să-l depășim.