deci, la dracu, la dracu, la dracu!
si io stau cu lipici la cur de scaunul asta la calculator in fata traducerii asteia de nu se mai termina si nu stiu nimic din ce se mai intimpla – nu ca muream sa aflu ca s-a-ntimplat asta, da’ ma-ntelegi…
(((

Cam tanar pentru un doctor povestitor. Dar oare cancerul asta nu se poate "detecta" din timp nici de catre un SF-ist si doctor in biologie? Pai daca nici el, atunci noi, ceilalti, cum?

Pacat, Dumnezeu sa-l odihneasca.

cica corect e sancta simplicitas!omg!

stiti,ieri,sotul meu a facut un gest de m-a dat pe spate:si-a trecut mana peste raftul cu cartile lui m.crichton si a spus good by,pal.io nu prea am inteles,da cred ca l-a iubit rau de tot pe baiatul asta.aa,si odata a venit acasa cu o carte a lui,Prada. io am crezut ca vorba de casa de mode,prada. si l-am intrebat daca asta s-a apucat sa scrie sf-uri despre toale,rujuri,parfumele,si alea-alea.m-a privit cu un dispret total,de la inaltimea lui de doctor iubitor de carti sf scrise de doctori si mi-a zis doar asa:santa simpicitas! mi-o fi zis de bine,habar n-am,da suna misto.eh,ma scuzati.

((
mai mor mulţi anul ăsta?

hai ca-i bun, nu ma lasa sa comentez decat logata!
tare imi place si mie de povestitorul asta. Din ce-am citit eu de el (nu foarte mult, din pacate, mi-a placut State of fear-am pus titlul in engleza pt ca eu l-am citit in italiana si n-am idee cum l-au tradus in romaneste). L-am descoperit abia de vreun an si mi-a placut de la primul roman.
S-a mai dus unul… cei buni mor mereu primii?

of, gg, daca ai sti ca povesti frumoase baga Crichton… STIA sa le spuna bine, bine de tot. un tip extrem de econom cu mijloacele literare. un clasic, ce mai!
il inteleg prea bine pe sotul tau!
cancerul… cu cancerul e o poveste misto pe care a scris-o …. Eliade: Tinerete fara batranete.

Era un tip fain de tot…

Da don doctor, ce mi-a placut Germenul Andromeda. Pacat.